| PLANTELE MEDICINALE DACICE |
În continuare, este prezentată o listă a plantelor medicinale dacice, după studiul comparativ al mai multor surse, care compilează operele a doi mari botaniști antici, și anume, Dioscoride și Pseudo-Apuleius. La fiecare plantă, sunt prezentate denumirile, explicațiile (dacă există), identificarea cea mai probabilă a plantei, prin denumirea științifică și cea populară românească, precum și alte posibilități întâlnite în variatele surse și studii. Numele de plante, în mare măsură, sunt nume originale dacice, dar cu siguranță nu toate, multe dintre ele, fiind de împrumut, greșite din cauza transcrierii izvoarelor, etc.
Pseudo-Apuleius: AMALUSTA / AMOLUSTA / AMULASTA / AMULUSTA
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Chamaemelum nobile
Denumire populară: Mușețel
Alte posibilități:
Anthemis nobilis
Dioscoride: ANIASSEXE (Άνιασσεξέ)
Onobrychis are frunze lenticulare dar alungite, o tulpină lungă de douăzeci de centimetri, floare purpurie, și o rădăcină mică. Crește în locuri umede și ascunse. Planta poate dizolva excrescențele iar un decoct amestecat cu vin, vindecă urinația lentă și dureroasă. Amestecată cu ulei, se unge pe corp și provoacă transpirația. Romanii o numesc opaca, brichilata, lopta sau iuncinalis, iar dacii, aniassexe.
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Onobrychis sativa
Denumire populară: Sparcetă
Alte posibilități:
Onobrychis viciaefolia
Onobrychis christagalli
Hedysarum onobrychis
Dioscoride: APRUS (Άπρουσ)
Xyris are frunze similare cu ale irisului dar mai lată și mai ascuțită la vârf, lungă de treizeci de centimetri. Are o floare purpurie, roșie în mijloc. Semințele sunt similare cu fasolea, rotunde și roșii. Rădăcina lungă și roșie este foarte ramificată și este bună pentru rănile la cap și pentru fracturi. Amestecată cu o treime de oxid de zinc, o cincime, rădăcină de centaur și suficientă miere, scoate țepușele și armele fără durere. Aplicată cu oțet, vindecă edemele și inflamațiile. Rădăcina amestecată cu vin de stafide, dă o soluție care se bea în cazul convulsiilor, sciaticii, urinației lente și dureroase și deranjamentelor intestinale. Romanii o numesc gladiolus sau iris agrestis, iar dacii, aprus.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Iris germanica
Denumire populară: Stânjenelul
Alte posibilități:
Iris indica
Iris congensis
Iris capensis
Dioscoride: APSINTION / APSINTIUM / ABSINTIUM (Aψίνθιον)
Absintul lung, numit clematitis, cu ramuri zvelte și frunze oarecum lungi, similar sempervivumului, are florile de culoare galben aprins, terminate cu o inflorescență. Rădăcinile sunt lungi, zvelte, cu coajă groasă și miros aromat. Producătorii de alifii, o folosesc pentru a îngroșa alifiile. O linguriță de alifie este utilă împotriva otrăvurilor, inclusiv în cazul veninului. Băută în amestec cu piper și smirnă, detoxifică, ajută la reglarea ciclului menstrual și poate provoca avortul. Băută în amestec cu apă, ajută la calmarea astmului, rahitismului, herniei, cunvulsiilor și parțial împotriva durerii. Aplicată pe răni, extrage țepușele și așchiile de os. În amestec cu miere, elimină marginile ulcerațiilor, le curăță și le vindecă. Deasemenea curătă dinții și gingiile. În amestec cu grăsime de porc, vindecă frigurile. Fumul acestei plante reduce febra. Este cel mai puțin eficient din familia sa. Crește în zonele montate, stâncoase și cu climă mai blândă. Romanii o numesc terrae malum, iar dacii, absinthium rusticum.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Aristolochia clematitis
Denumire populară: Pelinul de la țară, mărul lupului sau cucuberțica
Alte posibilități:
Aristolochia rotunda
Aristolochia longa
Pseudo-Apuleius: ARPOPRIA / ARYPA
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Hedera helix
Denumire populară: Iederă
Alte posibilități:
Hedera nigra
Dioscoride: ASA (Άσᾶ)
Bechium, are șase sau șapte frunze foarte colțuroase, care cresc direct din tulpină. Ele sunt albe în partea inferioară și verzi în cea superioară. Tulpina are douăzeci de centimetri înălțime. Floarea este de culoare galben, pal. Vara, floarea și tulpina cad, ceea ce poate da impresia, că acestea lipsesc cu desăvârșire. Frunzele sunt folositoare în cazul infecțiilor cu streptococci. Planta uscată și arsă dă un fum care, inhalat, vindecă tusea uscată. Dacă se fierbe în apă și se bea, provoacă expulzarea embrionilor morți. Romanii o numesc tussilago, pharpharia sau postulgo, iar besii, asa.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Tussilago farfara
Denumire populară: Podbal
Alte posibilități:
Tussilago vulgaris
Ungula caballina
Becium bicolor
Ocymum grandiflorum
Ocymum abyssinicum
Ocymum filamentosum
Dioscoride: BLES / BLIS (Bλήσ)
Blitum este consumată ca o legumă. Nu are proprietăși curative. Romanii o numesc blitum, iar dacii, bles.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Amaranthus retroflexus
Denumire populară: Știrul
Alte posibilități:
Amaranthus blitum
Amaranthus angustofila
Dioscoride: BUDALA (Bουδάλλα)
Pseudo-Apuleius: BUDALA / CORRAGO
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Anchusa italica
Denumire populară: Limba boului
Dioscoride: CAROPITHLA (Kαροπίθλα)
Catanace este o plantă cu frunze lungi, tulpină subțire și șase sau șapte capete cu semințe roșii. Când se veștejește și cade pe pământ, seamănă cu ghearele unei păsări moarte. Se spune că este folostioare ca afrodisiac. Romanii o numesc herba filicula, datisca sau lovis madius, iar dacii, caropithla.
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Neidentificat
Denumire populară: Petala
Alte posibilități:
Catananche caerulea
Catananche graeca
Hymenoema graecum
Hymenoema tournefortii
Ornithopus compressus
Dioscoride: COADAMA (Kοαδάμα)
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Potamogeton compressus
Denumire populară: Broscăriță
Dioscoride: COTIATA (Kοτίατα)
Agrostis are ramuri mici, pline de noduri, care se târăsc pe pământ, crescând direct din tulpină. Frunzele sunt ascuțite și au un gust dulceag. Sunt foarte hrănitoare pentru animalele ierbivore. Rădăcina este folosită pentru tratarea rănilor. Decoctul este folosit în cazul urinației dureroase și pentru a sparge pietrele renale. Romanii o numesc gramen, assefolium, sanguinalis sau uniola, iar dacii, cotiata.
Pseudo-Apuleius: ANUPSE / ANUSPE
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Panicum dactylus
Denumire populară: Pir gros
Alte posibilități:
Stellaria holostea
Caryophyllus arvensis glaber flore majore
Agrostis alba
Agrostis palustris
Dioscoride: CRUSTANE (Kρουστάνη)
Chelidonia are o tulpină înaltă de aproximativ treizeci de centimetri cu ramuri pline de frunze azurii, fiecare frunză cu câte o floare. Sucul are culoarea șofranului, amar la gust și cu miros puternic. Rădăcina este deasemenea de culoarea șofranului. Sucul extras din rădăcină, amestecat cu miere, îmbunătățește vederea. Amestecat cu vin, vindecă icterul. Rădăcina, frunzele și fructele se culeg vara. Din ele se extrage suc, care se lasă la soare și se taie în bucățele mici după uscare. Acestea dacă se mestecă, alină durerea de dinți. Romanii o numeau fabium, iar dacii, crustane.
Pseudo-Apuleius: MOPOP
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Chelidonium majus
Denumire populară: Rostopasca sau iarba rândunelei
Dioscoride: CUCOLIDA / KYKOLIS (Kυϰωλίδα)
Din fructul acestei plante se extrage un suc care se lasă la uscat și apoi se depozitează. Acesta poate trata icterul urinar. Romanii o numesc Apollinaris minor, herba ulticana, opsaginem sau versicaria, iar dacii, cucolida.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Physalis alkekengi
Denumire populară: Păpălău sau lampion
Alte posibilități:
Physalis halicacabum
Physalis francheti
Alkekengi officinarum
Halicacabum vulgare
Dioscoride: DAKINA (Δάϰινα)
Limonium are zece sau mai multe frunze similare cu cele ale sfeclei, dar mai subțiri și mai mici și o tulpină dreaptă ca a liliacului, plină de semințe roșii cu gust stringent. Semințele sunt folositoare în cazul dizenteriei și în cazul menstruației excesive la femei. Crește pe câmpii. Romanii o numesc veratrum nigrum sau tintinabulum terrae, iar dacii, dacina.
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Limonium vulgare
Denumire populară: Limba peștelui
Alte posibilități:
Pyrola rotundifolia
Pyrola rotundifolia
Statice limonium
Statice maritima
Pulsatila vulgaris
Dioscoride: DIELIA / DIELIAM (Διέλια)
Hyoscyamus este o tufă cu o tulpină groasă. Frunzele sunt late și lungi, zimțate, negre și aspre. La tulpină, florile ies treptat ca la rodie, cu multe semințe. Această plantă este de trei feluri. Cele cu flori negre și galbene, pot provoca delir și somnolență, de aceea trebuie utilizate cu grijă. Al treilea tip cu flori albe, este cea mai folositoare. În lichidul din semințe se zdrobec frunzele și tulpina, masa rezultată, lăsându-se la uscat în soare. Peste bucăți din acest compus, se toarnă apă fierbinte, soluția fiind foarte bună împotriva durerilor, în special cele de urechi și cele din timpul sarcinii. Deasemenea și pentru dereglări oftalmologice și menstruații excesive sau febră. Dacă se fierbe ca și legumele și se mănâncă, simțurile sunt profund dereglate. Romanii o numesc inanaoentaria sau appolinaris, iar dacii, dieliam.
Pseudo-Apuleius: HERBA UACCINA
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Hyoscyamus niger
Denumire populară: Măselarița
Alte posibilități:
Hyoscyamus flavus
Hyoscyamus albus
Pseudo-Apuleius: DIESAPTER / DIESEMA
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Verbascum thapsus
Denumire populară: Lumânărică
Dioscoride: DIN (Δύν)
Acalyphe are două varietăți. Una este sălbatică, mai ascuțită, cu frunze mai închise la culoare, cu semințe ca ale cânepei dar mai mici și alta, cu semințe mai subțiri și mai puțin ascuțite. Frunzele ambelor tipuri, frecate cu sare, sunt folositoare la mușcături de animale, gangrene, diverse tipuri de cancer, ulcere, dislocări, tumori, inflamații ale glandei parotide, panus și abcese. Deasemenea se poate unge pe splină. Decoctul de semințe este afrodisiac. Dacă se mănâncă cu miere ajută la astm, pleurezie și pneumonie. Decoctul de frunze se folosește în cazul uvulei inflamate, prin gargară. Romanii o numesc urtica, iar dacii, din.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Urtica dioica
Denumire populară: Urzica
Alte posibilități:
Urtica romana
Urtica vera
Urtica pilulifera
Urtica urens
Urtica maior
Urtica urens maxima
Dioscoride: DOCHELA (Δοχελᾶ)
Chamaepitys este o iarbă îndoită, târâtoare cu frunze groase lângă tulpină și cu miros de pin. Florile sunt subțiri și galbene (sau albe). Un decoct din frunzele acestei plante, băut timp de șapte zile cu vin, vindecă icterul. Decoctul, băut cu miere timp de patruzeci de zile, vindecă durerile de șolduri. Este foarte utilă și în cazurile de disfuncții ale ficatului. Se mai folosește și împotriva inflamațiilor aparatului urinar, iar dacă se amestecă cu miere, se poate aplica pe piele pentru a trata herpesul. Romanii o numesc cupripum, iar dacii, dochela.
Pseudo-Apuleius: NEMENPSA
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Ajuga chamaepitys
Denumire populară: Tămâița de câmp
Alte posibilități:
Chamaepitys lutea vulgaris
Teucrium chamaepitys
Ajuga chamaepitys
Dioscoride: DUODELA
Pseudo-Apuleius: DIODELA / DIODELANUS / DIOHELA
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Achillea millefolium
Denumire populară: Coada șoricelului
Alte posibilități:
Ambrosia genus
Dioscoride: EDERA (Ἔδερα-ϰισσος)
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Hedera helix
Denumire populară: Iedera
Dioscoride: FITOFTETELA (Φιθοφθεθέλα)
Adiantumul are frunze foarte mici, zimțate la vârf. Ele cresc pe tulpina subțire, de culoare neagră, înaltă de douăzeci de centimetri. Rădăcina este nefolositoare. Decoctul vindecă astmul. Băută cu vin, poate sparge pietrele renale. Este utilă și în cazul lăuzelor. Planta nepreparată, poate fi frecată pe piele, unde se află mușcături de animale veninoase. În amestec cu soda caustică, previne mătreața și căderea părului. Crește în zone mlăștinoase și în jurul zidurilor umede. Romanii o numesc cincinnalis, terrae capillus sau supercilium terrae, iar dacii, fitoftetela.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Adiantum capillus veneris
Denumire populară: Părul fetei
Alte posibilități:
Adiantum foliis coriandri
Herba capillorum-veneris
Dioscoride: GONOLETA (Γονολῆτα)
Gonoleta are frunze similare cu măslinul, dar mai lungi, mai late și mai moi. Cele mai joase stau culcate pe pământ. Ramurile mici sunt drepte, zvelte, tari și lemnoase. La capăt se termină cu un buchet de frunze lungi, între care se află o sămânță albă. Crește pe terenuri dificile. Decoctul de semințe este folosit în spargerea pietrelor renale și eliminarea lor prin urinare. Romanii o numesc columba, iar dacii, gonoleta.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Lithospermum sativum
Denumire populară: Meiul păsăresc
Alte posibilități:
Lithospermum majus erectum
Lithospermum officinale
Lithospermum tenuiflorum
Milium solis
Dioscoride: KERKERAFRON (Kερϰεραφρών)
Anagallis este un arbust cu flori albastre sau roșii, cu frunze mici în patru colțuri și cu fructe rotunde. Vindecă inflamațiile și ulcerațiile. Este folositoare și în cazul dinților sensibili. Amestecată cu miere, vindecă inflamațiile ochilor. Este deasemenea folositoare în cazul mușcăturilor de viperă. Se spune că, varietatea cu flori albastre oprește prolapsul perineului iar cea cu flori roșii îl provoacă. Romanii o numesc macia, iar dacii, cerceraphron.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Anagallis arvensis
Denumire populară: Scânteiuță
Alte posibilități:
Anagallis mas
Anagallis phoenecea
Anagallis repens
Anagallis foemina
Anagallis coerulea
Corchoris olitorius
Lysimachia adoensis
Dioscoride: KINUBOILA / KINOBOILA (Kινουβοίλα)
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Bryonia dioica
Denumire populară: Mutătoare cu fructe roșii
Dioscoride: LAX
Andrachne sylvestris are frunze mici, late și groase, asemănătoare cu cele ale măslinului. Crește în zone muntoase și rareori în grădini. Din rădăcină, cresc mai multe tulpini roșii, care se înclină spre pământ. Ele au un gust bun, sunt puțin lipicioase și sărate. În amestec cu grăsime de gâscă, vindecă umflăturile glandulare. Romanii o numesc illecebra sau portulaca, iar dacii, lax.
Pseudo-Apuleius: LAX
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Portulaca sylvestris
Denumire populară: Cucută
Alte posibilități:
Portulaca angustifolia
Portulaca oleracea
Dioscoride: MANTEIA / MANTIA (Mαντεἵα)
Batusul este folosit la vopsirea părului. Decoctul este folosit împotriva diareei și combate menstruația excesivă. Frunzele, dacă se mestecă, combat absența salivei și întăresc gingiile. Frunzele pot fi aplicate pentru a reduce herpesul, ulcerațiile de pe cap, lăcrimarea ochilor și hemoroizii. Romanii o numesc sentis, some, rubus sau mora vaticana, iar dacii, mantia.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Rubus idaeus
Denumire populară: Zmeura sau mura
Alte posibilități:
Rubus vulgaris
Rubus fructu nigro
Rubus fructiosus
Rubus plicatus
Dioscoride: MOZULA / MIZELA / MIZILA (Mόζουλα)
Thyme este un arbust cu multe ramuri, cu multe frunze înguste și flori mici purpurii. Crește de obicei în locuri stâncoase. Decoctul, combinat cu mierea este folosit împotriva astmului, eliminarea viermilor intestinali și uneori pentru avort. Aplicat în amestec cu vin, combate durerea de șolduri și mâncat cu carne, ajută în cazul vederii slabe. Romanii îl numesc thymus, iar dacii, mozula.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Thymus serpillum
Denumire populară: Cimbrișor
Alte posibilități:
Thymus angustifolius
Thymus glaber
Dioscoride: OLMA (῎Oλμα)
Această plantă are rizom târâtor, tulpină pătrată și multe încrengături. Frunzele se află răspândite în jurul ramificațiilor. Are un miros puternic. Rădăcina este de grosimea degetului. Rădăcina este folositoare, pentru eliminarea excesului de apă din corp, dar dăunează stomacului. Frunzele și tulpina, fierte, curăță saliva. Rădăcina este bună în cazul hidropiziei. Decoctul este folosit în cazul mușcăturilor de viperă. Frunzele sunt utile pentru ameliorarea durerilor cauzate de arsuri și mușcături de câine. Romanii o numesc ebulus, iar dacii, olma.
Pseudo-Apuleius: OLMA / ELMAUOC
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Sambucus ebulus
Denumire populară: Boz
Dioscoride: ORMIA / HORMIA (῎Oρμια)
Horminum este o plantă cultivată, cu tulpină pătrată și înaltă de cincisprezece centimetri. Are semințe rotunde și negre. Decoctul este considerat afrodisiac. Împreună cu miere, vindecă ulcerațiile corneei. Dizolvată în apă extrage așchiile. Se mai pot aplica frunzele, pur și simplu, sau sub formă de unguent. Romanii o numesc geminalis iar dacii hormia.
Identificare probabilă:
Denumire știinșifică: Salvia officinalis
Denumire populară: Salvie
Alte posibilități:
Salvia horminum
Salvia pratensis
Salvia sclarea
Salvia sylvestris
Orminum sativum
Orminum sclarea
Orminum sylvestre
Orminum pratense
Orminum domesticum
Dioscoride: PEGRINA (Πεγρίνα)
Vitis nigra este o plantă cățărătoare, ce crește pe copaci. Fructele cresc în mănunchi, verzi la început și negre când se coc. Rădăcina este neagră la exterior și colorată în interior. Tulpinile tinere sunt consumate ca și legumele. Sunt folosite în cazuri de epilepsie, amețeli și paralizii. Frunzele sunt folosite pentru tratarea rănilor de la gâtul animalelor de tracțiune. Romanii o numesc oblamenia, batanuta sau betiscala, iar dacii, priadela sau pegrina.
Pseudo-Apuleius: AURUMATI
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Bryonia alba
Denumire populară: Mutătoarea cu fructe negre
Alte posibilități:
Vitis nigra
Clematis sylvestris latifolia
Clematis vitalba
Viburnum gallorum
Ranunculus ficaria sau Tamus communis (?)
Dioscoride: POLPUM / POLTUM (Πόλπουμ)
Anethum este o plantă comestibilă. Decoctul filamentelor uscate și a semințelor crește secreția de lapte și combate balonarea. Uneori, este folosit pentru avorturi. Este folosit de femei la îmbăiere în cazul problemelor ginecologice. Romanii o numesc anethum, iar dacii, poltum.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Anethum graveolens
Denumire populară: Mărarul
Alte posibilități:
Anethum hortense
Athenum selinum
Peucedanum graveolens
Pastinaca athenum
Dioscoride: PRIADELA (Πριαδήλα)
v.Pegrina
Dioscoride: PRODIORNA / PRODIARNA (Προδίορνα)
Melampodiumul are frunze verzi ca și cele întâlnite la spondylium, mai zimțate și mai închise la culoare. Tulpina este aspră, cu flori albe cu tente purpurii. Rădăcina este subțire și neagră, semănând cu ceapa. Crește în zone aride. Este utilă în cazul epilepsiei, depresiei și paraliziei. Se picură în ureche în cazul deficiențelor de auz. Dacă decoctul se toarnă la baza butucilor de vie, vinul va avea proprietăți purgative. Romanii o numesc veratrum nigrum sau saraca, iar dacii, prodiorna.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Helleborus niger
Denumire populară: Spânz
Alte posibilități:
Astrantia major
Helleborus foetidus
Helleborus officinalis
Helleborus viridis
Veratrum nigrum
Dioscoride: PROPEDULA / PROBEDULA (Προπεδουλά)
Pentaphyllum are ramuri subțiri de douăzeci de centimetri lungime, pe care se află semințe. Are frunze asemănătoare cu ale mentei, cinci pe fiecare stem și în foarte puține cazuri mai multe. Floarea este pală, alburie sau gălbuie. Crește în locuri umede și pe malurile râurilor. Are o rădăcină roșiatică și lunguiață. Decoctul redus la o treime prin fierbere, calmează durerea de dinți. Prin clătirea gurii, se opresc ulcerațiile, prin gargară, se vindecă gâtul uscat iar dacă se bea, previne dezinteria, artrita și sciatica. Rădăcina, pulbere, fiartă în oțet și aplicată, reduce efectele herpesului, reduce umflăturile, edemele, anevrismele, supurațiile și conjunctivitele. Sucul de rădăcină, este util în cazul disfuncțiilor de ficat și a otrăvirilor. Frunzele, amestecate cu miere sau vin și băute, sunt utile în cazul febrelor recurente. Romanii o numesc quinquefolium, iar dacii, propedula.
Pseudo-Apuleius: PROPEDILA / POILA / CALLIPETALON
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Potentilla reptans
Denumire populară: Cinci-degete
Alte posibilități:
Potentilla alba
Potentilla hirta
Potentilla opaca
Potentilla pimpinelloides
Dioscoride: RATIBIDA (Ῥαθίβιδα)
Aster atticus are un stem lemons, cu o floare purpurie în vârf și frunze așezate în stea, lunguiețe și aspre. Pisate, ajută în cazul inflamației de stomac, de ochi, de coapse și în cazul prolapsului perineului. Decoctul părții purpurii a florii este util în cazul epilepsiei la copii. Crește printre pietre și în locuri sălbatice. Florile lucesc noaptea. Ciobanii o folosesc în amestec cu grăsime râncedă de porc, împotriva mușcăturilor de câini turbați. Romanii o numesc inguinalis, iar dacii, rathibis.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Aster amellus
Denumire populară: Scânteiuță
Alte posibilități:
Aster atticus
Aster tripolium
Pseudo-Apuleius: RIBORASTA
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Arctium lappa
Denumire populară: Brusture
Dioscoride: SALIA (Σαλία)
Tragium alterum, are o rădăcină albă, care, mâncată, ajută în cazul dizenteriei. Toamna, frunzele prind miros de capră, de unde vine și numele, tragium. Crește pe pantele abrute ale dealurilor. Romanii o numesc comulaca sau bituensa, iar dacii, salia.
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Dictamnus fraxinella
Denumire populară: Frăsinelul
Alte posibilități:
Pimpinella tragicum
Polygonum bacciferum
Atriplex olida
Androsaemum foetidum
Hypericum hircinum
Dioscoride: SKIARE (Σϰιαρή)
Dipsacus este deasemenea o plantă țepoasă. Are o tulpină înaltă plină de țepi, cu frunze care se închid pe tulpină ca și la salată, câte două pe fiecare nod. În vârful tulpinii, se află un cap lunguieț și țepos, asemenător cu ariciul. Când se usucă, devine alb. Rădăcina acestei plante, fiartă în vin până devine groasă, se folosește la tratarea fracturilor de fistule și perineu. Medicamentul, trebuie stocat într-o cutie de alamă. Romanii o numesc Buza lui Venus, iar dacii, sciare.
Pseudo-Apuleius: SKIATE
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Dipsacus laciniatus
Denumire populară: Varga ciobanului sau scaiul voinicesc
Alte posibilități:
Dipsacus albus
Dipsacus fullonum
Dipsacus sativus
Dipsacus sylvestris
Dioscoride: SEBA (Σέβα)
Acte, este un copac cu ramuri ca și stuful, rotunde și goale pe interior, alburii și destul de lungi. Trei sau patru frunze sunt așezate în jurul stemului. În capătul ramurilor, se află buchete de flori albe, cu miros puternic. Fructele sunt mici, rotunde, de culoare purpuriu închis, cresc în ciorchine. Romanii îl numesc sambucus, iar dacii, seba.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Sambucus nigra
Denumire populară: Soc
Dioscoride: SICUPNOEX (Σιϰουπνοέξ)
Eryngium este o plantă cu țepi. Frunzele noi se stochează și se mănâncă ca și legumele. Ele sunt late, aspre și aromate la gust. Când cresc, se transform în țepi la capătul tulpinii, țepii fiind așezati în formă de stea în jurul capului rotund. La culoare pot fi verzi, pale, albe sau azurii. Rădăcina este lungă, lată, neagră la exterior și albă în interior, groasă cât degetul mare. Are un miros dulceag și aromat și crește pe câmpii și pe terenuri dificile. Este folosită la provocarea urinării sau a ciclului menstrual, deasemenea, împotriva balonărilor. Împreună cu vin, în cazul disfuncțiilor ficatului, în cazul mușcăturilor de animale veninoase și în cazul ingerării unei substanțe otrăvitoare. Rădăcina poate vindeca tetanosul și epilepsia. Romanii o numesc capitulum cardui sau carterae, iar dacii, sicuponex.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Eryngium campestre
Denumire populară: Scai
Alte posibilități:
Eryngium vulgare
Pseudo-Apuleius: SIPOAX
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Plantago lanceolata
Denumire populară: Pătlagina
Dioscoride: TENDILA
Pseudo-Apuleius: TANDILA / TANIDILA
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Mentha piperita
Denumire populară: Mentă
Dioscoride: TULBILA / TULBELA (Tουλβιλά)
Această plantă are o tulpină cu colțuri, înaltă de aproximativ douăzeci de centimetri înălțime. Florile sunt de culoare purpuriu pal. Frunzele sunt înguste și lungi. Semințele seamănă cu cele de grâu, iar rădăcina are o suprafață fină. Cât este verde, se prepară pulbere, care poate să închidă rănile și să vindece ulcerele vechi. Decoctul este util pentru sciatică și atenuarea durerilor. Sucul, preparat cu miere, este foarte util în cazul maladiilor de ochi. Poate fi folosit pentru a provoca avorturi sau în cazul stărilor generale de slăbiciune. Romanii o numesc febrifuga sau herba multiradix iar dacii, tulbela.
Pseudo-Apuleius: SARSOZILA
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Centaurium erythraea
Denumire populară: Potroaca sau fierea pământului
Alte posibilități:
Centarium umbellatum
Dioscoride: TUTASTRA / TUTRASTRA / TRUTRASTRA (Tουτάστρα)
Colocynthis are ramuri mici, cu frunze zimțate, care se întind pe pământ ca și la castravete. Fructul este rotund și foarte amar. Acesta trebuie cules când începe să-și schimbe culoarea. Pulpa fructului este un bun dezinfectant. Semințele pot fi fierte în miere diluată și amestecate cu salpetru de India sau smirnă și transformat în pilule. Acestea pot fi folosite la clismă sau ca și supozitoare pentru sciatică, paralizie, colici, curățarea intestinului sau constipație. Sămânța poate fi învelită în lut și fiartă în oțet, lichidul rezultat, ameliorând durerile de dinți, prin clătirea gurii. Este foarte dăunător la stomac. Romanii o numesc cucurbita sylvatica, iar dacii, tutastra.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Cucurbita pepo
Denumire populară: Curcubata sau titva
Alte posibilități:
Citrullus colocynthis
Cucumis colocynthis
Pseudo-Apuleius: USAZILA / USUZILA / UTUTILA / AZILA / ADILA
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Cynogglossum officinale
Denumire populară: Limba câinelui
Dioscoride: ZENA
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Ciscuta virosa
Denumire populară: Cucută
Dioscoride: ZUOSTE / ZUSTE (Zουόστη)
Artemisia sau monoclonos, crește pe litoral. Este un tufiș cu frunze mari și aspre. Are un miros dulceag. Este folosit ca uz extern, pentru a îmbăia lăuzele în vederea regenerării aparatului genital, sau pentru a provoca avortul dacă este ingerat. Se mai folosește pentru a sparge pietrele renale și a regla disfuncțiile aparatului genital feminin. Romanii o numesc salentia, serpyllum, herba regia, rapium, tertanageta sau artensia, iar dacii, zuoste.
Identificare probabilă:
Denumire științifică: Artemisia vulgaris
Denumire populară: Pelinul negru
Alte posibilități:
Artemisia arborescens
Artemisia campestris
Artemisia latifolia
Artemisia monoclonos
Artemisia tenuifolia
Matricaria vulgaris
Matricaria parthenium
Pyrethrum parthenium
Parthenium matricaria
Chrysanthemum parthenium
Chrysanthemum vulgare
Tanacetum vulgare
| SURSĂ ȘI IDENTIFICARE INCERTE
|
Dioscoride: TURA
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Agrimonia eupatoria
Denumire populară: Turiță
Dioscoride: KYRIONNEKON
Pseudo-Apuleius: ADILA / ACHLAUOCANT
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Arum dracunculum
Denumire populară: Rodul pământului
Pseudo-Apuleius: ACHLAVOCANT
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Pleurothallis dracontea
Denumire populară: Neidentificat
Pseudo-Apuleius: COICOLIDA
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Neidentificat
Denumire populară: Neidentificat
Pseudo-Apuleius: DICOTTELA
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Ranunculus acer
Denumire populară: Piciorul cocoșului
Pseudo-Apuleius: DINUBULA
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Hycinthus orientalis
Denumire populară: Zambilă
Pseudo-Apuleius: DROCILA
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Berberis vulgaris
Denumire populară: Drăcilă
TEUDILA
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Neidentificat
Denumire populară: Neidentificat
ZIRED
Identificare posibilă:
Denumire științifică: Artemisia scoparia
Denumire populară: Pelin de mături
BIBLIOGRAFIE:
1. POPA-LISSEANU G. - Dacia în autorii clasici
2. OSBALDESTON TA & WOOD RPA - The herbal of Dioscorides the Greek
3. VÁCZY Coloman - Nomenclatura dacică a plantelor
4. *** - Mic Dicționar Enciclopedic
5. *** - Dicționar Explicativ al Limbii Române
6. Pseudo-Apuleius, Herbal, St.Augustine's abbey, Canterbury; cca.1070-1100
7. Pseudo-Apuleius, Herbarius, Franța, Bourguignon, cca.900-1000
8. http://ro.wikipedia.org
