PERSONALITATEA REGELUI
Dio Cassius îi face lui Decebal un entuziast dar realist portret: "era priceput în ale războiului si iscusit la faptă; stiind când să năvălească si când să se retragă la timp, mester în a întinde curse, viteaz în luptă, stiind a se folosi cu dibăcie de o victorie si a scăpa cu bine dintr-o înfrângere; pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut". Evident o personalitate extraordinară.
NUMELE
Acest paragraf pare de prisos, cam asa e, vreau doar să punctez cu ajutorul vasului de cult descoperit la Sarmizegetusa care are inscriptia "DECEBALUS PER SCORILO" posibilitatea să stim cum i se spunea regelui pe nume: DECEBALUS. Am spus-o ca pe o "curiozitate", numele Decebal fiind consacrat si mai adecvat limbii române.
| Vas descoperit la Sarmizegetusa Regia
|
DOMNIA
Cu ocazia ofensivei împăratului Domitian bătrânul rege Duras-Diurpaneus îi cedează în anul 87 en tronul tânărului Decebal care va conduce hărtuita Dacie până în anul 106 când se sinucide pentru a muri liber, asadar o domnie de 19 ani si o viată de aproximativ 45 de ani, anul nasterii marelui rege fiind aproximativ 60 en.
CAPITALA
Fără discutie Sarmizegetusa, acum o capitală în adevăratul sens al cuvântului, cetatea mult superioară celei a lui Burebista este înconjurată si de o asezare civilă deloc neglijabilă.
POLITICA INTERNĂ
Putine izvoare s-au păstrat din multele si bine documentatele scrieri care au existat, lucru stiut cu certitudine, ceea ce ne împiedică să întelegem unele ciudătenii care le voi puncta pe parcurs.
-pe plan militar si cu ajutorul mesterilor romani îsi dotează armata cu arme si masini de război, o instruieste si construieste cetăti pentru a rezista cât mai bine armatei romane în special, romanii fiind singurii care îi puteau ameninta capitala;
-pe plan social e de mentionat stratificarea mai pregnantă a păturilor sociale;
-pe plan administrativ se stie că împarte conducerea ramurilor economice între prefecti iar la curtea lui se cunosc multe personalităti ca viceregele Vezina, fratele regelui Diegis, o cancelarie competentă, s.a. Aici voi mentiona că după părerea mea în ciuda persoanelor de încredere care îl înconjurau trădările l-au distrus;
-pe plan economic canalizează negotul (care atinge valori maxime după cum ne-o dovedeste arheologia), agricultura, mestesugurile pentru o întărire financiară a regatului, cu multă dibăcie;
-pe plan religios construieste noi si magnifice sanctuare (apogeul atingându-l cu marele calendar) unele neterminate sau partial dezmembrate pentru refacerea zidurilor în timpul celui de-al doilea război cu romanii.
POLITICA EXTERNĂ
Îmbină cu ingeniozitate actiunile militare si cele diplomatice cu adversarii si aliatii.
În 87 în urma unei solii batjocoritoare, Fuscus atacă Dacia, fiind distrus la Turnu Rosu. Ofensiva e reluată de romani în 88 sub conducerea lui Tettius Iulianus. Apriga bătălie de la Tapae îi scoate oficial pe romani învingători (aici Vezina scapă de pe front prefăcându-se mort). Domitian nu fructifică avantajul si pleacă să îi pedepsească pe cvazi si marcomani dar actiunea se termină rău pentru romani care vor cădea la pace cu dacii. Ciudat este episodul acestei păci (din anul 89) care pare a avea termeni buni pentru romani, Diegis promeste diadema de rege clientelar, Domitian premiază soldatii romani si totusi după ani si ani această pace este privită la Roma ca una rusinoasă pentru romani. După trei ani de pregătiri la 25 martie 101 Traian pleacă din Roma pentru a intra în Dacia în fruntea a 13-14 legiuni în total 150.000 de soldati. În timpul înaintării, aflăm de la Dio Cassius că burii germanici cu aliatii lor îi trimit lui Traian o ciupercă uriasă pe care scria că îl sfătuiesc să se întoarcă înapoi. La Tapae se da o nouă bătălie, una sângeroasă pentru ambele tabere. Învingător, Traian e aclamat ca imperator si se stabileste peste iarnă în depresiunea Hategului. Pentru a-i scoate de aici Decebal atacă garnizoanele de la sudul Dunării ceea ce îl face pe Traian să ducă jumatate de armată aici însă gheata este subtire si multi daci, sarmati si roxolani se îneacă. În primăvara anului 102 tarabostesi de frunte merg în solie la Traian care îi trimite pe Sura si Claudius Livianus dar care nu vor reusi să vorbească cu Decebal (probabil din cauza unor probleme interne). Maximus o ia prizonieră pe sora lui Decebal la care se adaugă căderea cetătii Costesti si pătrunderea lui Lusius Quietus prin Turnu Rosu ori pasul Vulcan si a lui Marius Laberius Maximus prin pasul Bran, ceea ce îl va face pe Decebal să meargă personal la Traian care în schimbul păcii îl pune pe regele dac să predea toti soldatii si mesterii romani si să dărâme zidurile cetătilor (ce au vorbit cei doi nu stie, cert este că Traian renuntă la luptă când era practic la poalele Sarmizegetusei, un nou episod ciudat, stiută fiind imensa dorintă a lui Traian de a cuceri Dacia). Traian îl pune pe Apollodor din Damasc să construiască vestitul pod de la Drobeta, (să-l REconstruiască pentru că podul exista demult, fiind construit de daci, care au ars elementele de lemn lăsând doar pilonii, spun acest lucru pentru că e putin probabil ca romanii să fi putut făuri o lucrare de asemenea amploare în mai putin de trei ani, astfel Apollodor a reconstruit puntea de lemn), adună armată, Decebal la fel. La 4 iunie 105, Traian pleacă de la Roma în fruntea legiunii I Minerva. Decebal părăsit de unele căpetenii geto-dace aproape că reuseste să îl asasineze pe Traian, îl ia ostatic pe Longinus care însă se sinucide. Aceste lucruri nu îl impiedică pe Traian să treacă la ofensivă. Romanii intră în Dacia pe trei căi: Tapae, pasul Vulcan si pasul Oituz. După multe lupte în munti, Sarmizegetusa în urma unei trădări nu poate rezista fără apa care venea prin conductele tăiate de romani. Decebal cu câteva căpetenii se retrag spre nord-est pentru o regrupare dar în urma unei noi trădări este găsit si se sinucide. Ca un detaliu, soldatii romani au ucis un taraboste dac, căruia i-au luat capul si mâna dreaptă, ducându-le în castru. Doar aici au aflat că l-au prins pe marele rege. Capul său a fost dus la Roma si aruncat pe scările Forumului.
GRANITELE
În limite rezonabile se pot aprecia prin Dunăre la S, Prutul la E, actualele granite ale României deci.
SFÂRSITUL
Sfârsitul acestui măret regat vine după părerea mea nu din cauza atacului celei mai teribile armate a antichitătii condusă de unul din cei mai teribili generali ai săi ci din cauza unor ciudati factori interni: de ce s-a trădat atât? de ce nu s-a strâns o armată la capacitatea maximă? de ce nu a existat unitatea ideologică de pe timpul lui Burebista (aceasta având loc din cauze economice si din frica de Roma)? de ce actiunile lui Decebal par a se învârti în cerc?
Întrebări fără răspuns până la ivirea unor izvoare mai concludente.
Oricum ar fi fost, sfârsitul are loc, alături de alte bogătii, tone de aur iau drumul Romei (după tradarea dacului Bicilis care dezvăluie locul în care s-a îngropat o parte din tezaur) a.î. cursul aurului scade brusc din Egipt până în Imperiul Roman.
| Dovada morții lui Decebal
|
BIBLIOGRAFIE:
1. Dumitru BERCIU - DE LA BUREBISTA LA DECEBAL
2. Dumitru TUDOR - DECEBAL SI TRAIAN
3. Hadrian DAICOVICIU - DACII
4. Ctin C.GIURESCU, Dinu C.GIURESCU - ISTORIA ROMÂNILOR din cele mai vechi timpuri până astăzi
