În toate Pannoniile există obiceiuri și moravuri Romane, dar și un fel de limbă Romană și mulți se ocupă și cu literatura.
(Veleius Paterculus)

SECȚIUNI
 PRIMA PAGINĂ
 ISTORIA DACIEI
 IZVOARE LATINE
 IZVOARE ELENE
 IZVOARE ROMÂNEȘTI
 IZVOARE TRADUSE
 LAPIDARIUM
 ZIARUL PERSONAL
 IMAGINI
 DIVERSE
 CONTACT

SUBIECTE
Armata romană (64kb)
Armata romană de ocupație (4kb)
Calendarul antic carpato-danubiano-pontic (18kb)
Capul lui Decebal (3kb)
Cea mai veche mențiune tipărită a Daciei (3kb)
Conducătorii Bizanțului (59kb)
Conducătorii Romei (17kb)
Contribuții la cunoașterea vieții regelui Burebista (4kb)
Daciada - Botezul (2kb)
Daciada - Părinții Daciei (4kb)
Degetul gros (3kb)
Efectivele unităților militare de etnie dacică din armata romană (4kb)
Etimologia unor cuvinte românești (100kb)
Genealogia întemeietorilor Romei (2kb)
Îndemnuri fără alte comentarii (1kb)
Ludus Dacicus (8kb)
Papirusul din Tura (5kb)
Plăcuțele de plumb (7kb)
Problema spațiului ocupat de romani în Dacia (1kb)
Repertoriul arheologic hunedorean (69kb)
Sarmizegetusa 2003 (1kb)
Sarmizegetusa 2004 (1kb)
Sarmizegetusa antiqva (1kb)
Un tablou inedit al religiei geto-dacilor (8kb)
DEGETUL GROS
Home Contact Sitemap

DEGETUL GROS


        O problemă, nu foarte importantă dar stăruitoare, a rămas fără rezolvare în istoria Imperiului Roman. În spectacolele cu gladiatori din arenele romane, în momentul în care unul dintre luptători se impunea în luptă, aștepta ca publicul să-și exprime dorința în legătură cu soarta învinsului. Din documente se cunoaște că publicul indica soarta învinsului cu ajutorul degetului gros. Deși astăzi, este larg acceptat că un semn cu pumnul strâns și degetul gros ridicat în sus înseamnă acceptul, adică în cazul menționat cruțarea celui învins, documentele nu menționează exact poziția degetului mare. Cruțarea celui aflat la pământ, putea fi indicat tot atât de bine cu degetul mare în sus, orizontal sau în jos.
        În Antologia Latina, se menționează existența gestului: "Chiar și în cruda arenă, gladiatorul învins mai are speranță, cu toate că mulțimea îl amenință cu un deget mare ostil." (415.27-28). Pe de altă parte, Quintilian și Pliniu cel Bătrân se contrazic când vine vorba de orientarea degetului mare, dar exprimările nu sunt pe deplin lămurite. Alte gesturi sunt amintite de diverși autori antici: degetul mare orientat înspre inimă (gest atribuit vestalelor) însemna moartea și evident imita o sabie înfiptă în inimă, deasemenea sunt amintite semne făcute cu ambele degete mari sau cu batiste.
        Un izvor vizual vine în ajutorul rezolvării acestei probleme. Este vorba despre scena CXLV de pe Columna lui Traian, care înfățișează sinuciderea regelui dac. Scena oferă imaginea regelui dac înconjurat de o grupare militară romană de urmărire. Încolțit fiind și fără șanse de scăpare, numai cu perspectiva prizonieratului și probabil și a umilinței de a fi plimbat înlănțuit în Roma, Decebal preferă să își ia viața. în momentul în care, regele dac își duce sica la gât, un soldat roman (probabil Tiberius Claudius Maximus), schițează cunoscutul gest cu degetul în sus. Până aici, sunt puține șanse de a greși dacă se afirmă că acest gest este același cu cel prezent în arenele romane.


Scena sinuciderii regelui Decebal


        Acest izvor nu oferă date suficiente însă, deoarece se bazează pe interpretarea modernă a situației. Ce poate semnifica acest gest? Cea mai logică explicație, ar fi cea conform căreia soldatul roman ar vrea să-i transmită regelui dac mesajul "Nu te sinucide deoarece te vom lăsa în viață". Având în vedere că alte mesaje nu se potrivesc situației, mesaje de genul: "Dorința noastră este sinuciderea ta", "Dacă nu îți iei viața ți-o luăm noi", etc., acest izvor înclină ușor balanța în favoarea faptului că așa cum este cunoscut și astăzi (fapt care de asemenea aparent duce la același răspuns, prin posibilitatea perpetuării gestului de-a lungul timpului) gestul făcut cu pumnul strâns și degetul gros ridicat în sus ar însemna clemență.
        Argumentul expus mai sus, este unul cu un grad de subiectivitate crescut, de aceea trebuie privit la adevărata lui valoare, un argument posibil cu o oarecare probabilitate influențată de interpretarea unei scene.

CE E NOU?
Ultima actualizare:

Revista NEMVS, Nr.9-10 (2010)

25 Gustar 2010
22:44:03


ARHIVĂ NOUTĂȚI

CĂUTARE
Expresie:


Relația dintre cuvinte:



CALENDAR
Evenimente din
10 Răpciune


1709: S-a născut Antioh Cantemir, poet de limba rusă, fiul domnitorului Dimitrie Cantemir (d. 1744).

1872: A murit Avram Iancu, conducător al revoluției de la 1848-1849 din Transilvania (n. 1824).

1999: A murit Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, folclorist; membru de onoare al Academiei Române (n. 1912).

VIZITATORI
Data curentă:
10 Răpciune 2010
17:55:50


Vizitatori:
ASTĂZI: 174
TOTAL: 358730
Începând din:
23-Ciresar-2003

ABONARE NOUTĂȚI
Adresa de email:
Acțiune:




Adresa nu va fi oferită nici unei terțe părți, ea va fi folosită exclusiv pentru trimiterea modificărilor care apar pe situl
www.dracones.ro

Sau puteți utiliza sistemele:


VĂ RECOMAND
Asociatia Culturală SARMIZEGETUSA NEMVS: Revista Asociatiei Culturale SARMIZEGETUSA Enciclopedia Dacica DACIA.dracones.ro DACOROMANIA.go.ro

TEHNICE
Valid HTML 4.01 Transitional site gazduit de mxhost.ro