| REPERTORIUL ARHEOLOGIC HUNEDOREAN |
ARĂNIEȘ (COMUNA CERBĂL)
Vestigii dacice.
a) Aici, în hotarul localității, s-ar afla o fortificație dacică.
ARDEU (COMUNA BALSA)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Cetățeauă, Cetățeaua, Cetățuie sau Cetățuia. Punctul în care s-a construit cetatea dacică se află la SV de sat și este izolat de terenul din jur prin văile Bozeșului și Maclei, precum și prin pantele abrupte ce-l înconjoară. Aici se află acum o carieră de piatră. Materialele ceramice descoperite aici aparțin culturilor Coțofeni, Wietenberg, Hallstattului timpuriu, culturii Basarabi și perioadei dacice clasice. Aici s-a descoperit o pafta de argint ornamentată cu motive animaliere. Tot în cetate s-a descoperit o nicovală dacică din fier.
BAIA DE CRIȘ (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) Punctul Gura Voinii. Un tezaur format din drahme emise în Dyrrhachium și Apollonia și denari romani republicani (70 de monede) s-a descoperit pe teritoriul localității, în urma unor lucrări edilitare. Cu aceeași ocazie și în același loc, s-au descoperit și doi cercei și o brățară din argint, de factură dacică.
Mine și cariere.
a) Punctul La Ptincuri și Răbița, lângă Fântâna Borchii. În hotarul localității, pe platoul care dă numele punctului, dar și pe Vârful Feredeului, se află urmele unor exploatări de aur preromane, romane (Eugen Iaroslavschi le crede chiar mai vechi), dar și medievale. După Mircea Rusu acestea au fost exploatate din Bz D-Ha A.
BARU (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul La Fântâna la Gruișor. Fortificația se găsește între Dealul Comărnicelului și Dealul Negru, întăritura este de formă foarte neregulată.
b) Punctul Valea Petrosului. La capătul de sus al defileului din această vale se află, după toate probabilitățile, un turn dacic.
Mine și cariere.
a) Punctul Dealul Negru. În zona acestuia se găsesc minereuri de fier care par a fi fost exploatate în perioada dacică.
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localității se semnalează descoperiri izolate de monede antice.
b) De aici provine un denar suberat de la Caracalla.
BĂIEȘTI (COMUNA PUI)
Vestigii dacice.
a) Punctul Cetățuie. Pe Culmea Stânișoarei, la SE, pe un bot de deal, se află un punct de observație dacic.
b) Punctul Gruniul Măgurii. Culmea este situată la est de sat, pe malul din dreapta Streiului. Aici se află un val circular cu fundație de piatră prinsă cu mortar. Drumul antic trece prin spatele acestor amenajări. Obiectivul poate fi de epocă dacică.
BĂNIȚA (COMUNĂ)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Piatra Cetății sau Cetatea de pe Dealul Bolii. Pe acest deal, la 4 km est de sat, se află o cetate dacică cu ziduri și turnuri de piatră realizate în binecunoscuta tehnică murus dacicus (secolele I Îen-I en). Aici s-a descoperit o brățară dacică de argint. În cetate și pe terasele amenajate în jurul acesteia se găsesc multe unelte care demonstrează existența unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului). Unele porțiuni din zidul cetății sunt realizate din pietre de mici dimensiuni, prinse cu mortar. Înălțimea acestuia este, uneori, de 1,5 m (secolele XIII-XIV en). Anterior construcției dacice a existat un nivel hallstattian.
b) La poalele dealului s-a descoperit așezarea civilă a cetății. În aceasta s-a descoperit un mare atelier pentru prelucrarea metalului.
Descoperiri monetare.
a) Peștera Bolii. În cariera de piatră de la Peștera Bolii s-a descoperit un tezaur format din imitații de tetradrahme thasiene. Tot de aici provine o monedă romană republicană.
BERIU (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul La Vârtoape sau La Tipter. De aici provin câteva obiecte dacice de fier. Tot în acest loc s-a descoperit o monedă de tip KOSON.
BOBAIA (COMUNA BOȘOROD)
Descoperiri monetare.
a) În anul 1962, în arealul localității, se descoperă un tezaur monetar format din piese grecești și denari romani republicani care circulă în secolele II-I îen.
BOȘOROD (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) De aici provine o piesă de bronz (bust) dacică.
BRETEA-MUREȘANĂ (COMUNA ILIA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Măgura Brănișca sau Dealul Feții. După opinii mai noi, resturile dacice se găsesc pe acest deal în zona afectată de cariera Derobau. Aici se pot vedea la suprafața solului urmele unui val de pământ dublat cu un șanț de apărare (pare a fi aceeași cu Măgura Sârbilor).
BUCIUM (COMUNA ORĂȘTIOARA DE SUS)
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localității s-au descoperit multe monede de tipul KOSON.
Vestigii dacice.
a) Punctul Cărpeniș. În acest punct, aflat între Bucium și Orăștioara de Jos, pe partea din dreapta Apei Orașului, în dreptul castrului roman, s-a descoperit ceramică dacică. Sondajele efectuate au confirmat supozitia inițială.
b) Punctul Valea Țiganilor. Aici există, pe pârâul cu același nume, la 90-100 m de intersecția acestuia cu Valea Muchii, urmele unui turn din perioada dacică.
BUCIUM ORLEA (COMUNA SÂNTĂMĂRIA ORLEA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Valea Chiliilor. Aici, spre Cetățeaua, s-a descoperit un vas de factură dacică.
CĂLAN (ORAȘ)
Mine și cariere.
a) Punctul Măgura Călanului sau Cariera Călan. Pe abruptul Măgurii se află ceramică aparținând culturii Coțofeni. Aici se află o mare carieră de piatră exploatată încă din vremea dacică. Cariera are formă de L cu laturile de 600/400 m.
b) Punctul Șesul Gorganului. În acest punct pietrele desprinse din cariera de la Măgura Călanului erau finisate în vremea dacică.
CÂMPURI DE SUS (COMUNA GURASADA)
Descoperiri monetare.
a) În hotarul localității s-a descoperit o monedă dacică.
CÂMPURI-SURDUC (COMUNA GURASADA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Cetățeaua. În hotarul localității se află o locuire dacică, de mică întindere. S-a descoperit un șanț circular în jurul obiectivului care nu are mai mult de 25 m în diametru. Materialul arheologic descoperit cu acest prilej aparține perioadei dacice. Aici s-au descoperit și monede grecești preromane.
b) Punctul La Mănăstire. Aici se găseste un platou relativ mic, nivelat artificial și fortificat cu zid de piatră locală prinsă cu lut (secolul I îen). Materialul arheologic descoperit aparține perioadei dacice. Aici s-au descoperit și monede preromane.
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localității s-au descoperit drahme din Dyrrhachium care făceau parte dintr-un tezaur (1886).
b) În anii 1943-1944 s-a descoperit un alt tezaur de același tip.
c) Pe o înălțime, lângă calea ferată, s-a descoperit tetradrahme de Thassos.
CÂRJITI (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) În grădina unui țăran s-a descoperit o monedă dacică. Alte monede barbare, imitații după tetradrahmele lui Alexandru Macedon, sunt amintite de L.Winkler.
CERBĂL (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul Dosul Pârlit. Aici s-a descoperit, în anul 1874, cu ocazia construirii drumului Govăjdie - Dobra, un tezaur dacic de argint depozitat într-un vas de bronz care se afla, la rândul lui, într-un vas de lut. Acesta era format din podoabe și 491 monede romane republicane de argint. Tipurile de podoabe, în primul rând fibulele și brățara spiralică, ca și data ultimei monede, arată că tezaurul s-a constituit la mijlocul secolului I îen și a fost îngropat în deceniile următoare.
b) La circa 5 km est de sat, spre Hunedoara, s-au descoperit întâmplător toartele unei oinochoe de bronz de proveniență campaniană, cu figuri în relief și aplicații de argint, datate în a doua vârstă a fierului.
CHITID (COMUNA BOȘOROD)
Vestigii dacice.
a) Punctul Jidovin. În bibliografia veche se semnalează aici, pe Dealul Piesa, o fortificație dacică (probabil aceeași cu punctul următor).
CICLOVINA (COMUNA BOȘOROD)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Vârful Tâfla. Între Ciclovina și cetatea Piatra Roșie se află o așezare aparținând culturii Coțofeni, dar și resturi dacice.
CINCIȘ-CERNA (COMUNA TELIUCU INFERIOR)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Motel. Într-o livadă de pruni s-a descoperit o așezare aparținând culturii Coțofeni. Alte materiale ceramice sunt cele dacice. Pe aceeași limbă de pământ s-au descoperit și resturi de cuptoare de redus minereul de fier.
b) Punctul Casa Albă. Descoperirile s-au efectuat pe plaja din fața motelului (epoca bronzului și perioada dacică).
CLOPOTIVA (COMUNA RÂU DE MORI)
Vestigii dacice.
a) Punctul Vârful Pietrei. În acest punct se află fortificații, la 300 m vest de Vârful Pietrii. Construcția poate fi dacică.
COSTEșTI (COMUNA ORĂșTIOARA DE SUS)
Vestigii dacice.
a) Materiale ceramice și resturi ale culturii materiale dacice.
a.1.) Punctul Dârlău. Imediat deasupra Pârâului Dârlăului, la câteva sute de metri spre nord de poalele cetății, s-au descoperit materiale ceramice dacice.
a.2.) Punctul Merișorul sau Dealul Merișorului. Înălțimea este situată nu departe de Costești, spre SV (în hotarul cu Ocolișul Mic și Boșorodul). Pe un pinten al dealului s-au descoperit cărbuni și fragmente ceramice.
a.3.) Pe un alt dâmb al Merișorului s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
a.4.) Punctul Părul. În fața satului Costești, pe terasa din dreapta Apei Grădiștii, se descoperă fragmente ceramice dacice.
a.5.) Punctul Școala din Deal sau Olteț. Pe una dintre înălțimile situate la SE de sat s-a descoperit ceramică dacică. Aceeași ceramică apare și la o mică depărtare spre NV de școală.
a.6.) Punctul Șeaua (Hoaga) lui Crai. Aici, nu departe de Olteț, se semnalează arsură asociată cu ceramică dacică.
a.7.) Punctul Cosman. În acest punct, în fata Gării IFET Costești, la aproximativ 500 m spre vest de aceasta, pe malul din stânga râului, s-au descoperit țigle de tip grecesc, fragmente ceramice dacice și arsură groasă.
a.8.) Punctul Biserică sau Gruiul Negru. Punctul se află la aproximativ 200 m nord de biserica din localitate. Aici s-au descoperit tuburi de conductă de factură dacică și chiupuri.
a.9.) Punctul La Curți. În apropiere de Cantonul Silvic Costești s-au descoperit urme de locuire din perioada dacică.
a.10.) Punctul Dosul Beliei. În apropierea Apei Grădiștii, pe partea din dreapta acesteia, într-o poieniță, s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
a.11.) Punctul Putinei. La câteva sute de metri nord de poalele Dealului Cetățuia se află fragmente ceramice dacice.
a.12.) Punctul Pârâul Gemenilor. Pe coasta din dreapta acestuia, afluent de pe partea din dreapta Văii Faeragului, la SSE de cetatea Costești s-a descoperit o sabie scurtă din fier.
a.13.) Punctul Pârâul Pădișelulul sau Pădișelul Mic. În acest punct, aflat pe partea din dreapta Apei Grădiștii, în dreptul Faeragului, s-au descoperit vestigii dacice.
a.14.) Punctul Sesul Crucii Rușilor. La 250 m sud de confluența Văii Stânișorii cu Apa Grădiștii se semnalează locuințe dacice.
a.15.) Punctul Valea Bărcii. Pe dreapta Apei Grădiștii, la vărsarea Văii Bărcii, se află vestigii dacice.
a.16.) Punctul Poalele Ciocuței. De aici s-au prelevat materiale dacice.
a.17.) Punctul Fețele Belinii. Sub dealul Fețele Belinii există o mică terasă locuită în vremea dacilor.
a.18.) Punctul Ursoaia. În apropierea satului Costești, cu ocazia săpării unei gropi de mormânt, s-a descoperit un depozit de vase dacice.
b) Turnuri de veghe și apărare dacice.
b.1.) Punctul Șesul Ciorii. Aceasta este o terasă situată pe versantul nordic al Dealului Faeragului, chiar deasupra văii. Aici a fost construit de către daci un turn de veghe.
b.2.) Punctul Ciocuța. Pe acest mamelon, dispus la SV de Dealul Cetătuția, se află un turn puternic de pază.
b.3.) Punctul Cetățuia înaltă. Acest deal este despărțit de Dealul Cetățuia prin Valea Sasului. Pe deal se afla un puternic turn de apărare și supraveghere.
c) Terase amenajate artificial dacice.
c.1.) Punctul Șesul lui Inățoiu sau Șesul Primarului. Terasa se află pe același deal al Faeragului. După cum se pare în teren, terasa este amenajată artificial.
c.2.) Punctul Mormânturile. Deasupra satului Costești se află două terase netede numite Mormânturile Mari și Mormânturile Mici. Aici nu s-au găsit materiale arheologice.
c.3.) Punctul Șesul Iezilor. Pe partea din dreapta Apei Grădiștii, la 300-400m spre NNE de Dosul Beliei, deasupra acestui punct, se întinde o terasă locuită de daci.
c.4.) Punctul Pietroasa sau Pietrele lui Solomon. La circa 200m deasupra Pârâului Pietros, pe drumul ce duce spre Luncani de la cetatea de pe înălțimea Blidaru, se află pintenul cu acest nume. Locul este amenajat pentru locuire în perioada dacică clasică. Aici s-au descoperit resturile unui sanctuar dacic patrulater.
d) Fortificații dacice.
d.1.) În drum, spre Vârful Merișorului, se văd blocuri de piatră cioplită ca în cetățile dacice.
d.2.) Punctul Prisaca. În hotarul localității, pe înălțimea Prisăcii, s-au descoperit urme romane. Acestea constau dintr-o circumvalație de 300/100-120m, neregulată ca formă. Șanțul acesteia pare să fi fost construit în interior.
d.3.) Punctul Dosul Brăiței sau Dâlma Brăiței. În apropierea cetății Costești, la SV de ea, se poate observa un val circular de pământ, rămășită a unui turn dacic. Tot aici s-au descoperit și fragmente ceramice Coțofeni (eneolitic târziu).
e) Locuințe.
e.1.) Punctul Laz. La circa 300m de firul Apei Grădiștii se află mai multe movile care reprezintă resturile unor locuinte dacice.
e.2.) Punctul Poiana Năpărți sau În Năpărți. Punctul se găsește la sud de localitate. Aici s-a descoperit o locuință dacică.
e.3.) Punctul La Tuturău. Pe terasa Apei Grădiștii, în apropiere de Valea Stânișoarei, s-au descoperit locuințe dacice și traseul unei conducte de apă.
e.4.) Punctul La Bocsitură. Pe locul actualei cabane turistice există o locuință dacică.
e.5.) Punctul La Cruce la Valea Stânișorii. În acest loc de la sud de Costești, pe partea din dreapta Văii Stânișorii, se află o terasă pe care s-au descoperit materiale ceramice dacice.
e.6.) Punctul Gura Văii Stânișorii. În acest loc s-au descoperit vestigii dacice.
e.7.) Punctul Valea Stânișorii. Pe vale s-au descoperit vestigii dacice.
Statiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Cetățuia, Cetățuie sau Cetate.
a.1.) Drumul de acces antic este folosibil și astăzi. Cetatea ocupă un platou elipsoidal cu dimensiunile maxime de 166/33m. Sub cetate sunt câteva terase amenajate de mâna omului. Cea mai veche locuire de aici aparține culturii Coțofeni. Cetatea este apărată, în primul rând, de un val de pământ (valul roșu). Valul nu se închidea complet. Capetele sale se petrec în locul în care trebuie să fi fost poarta cetății. Acesta este precedat cronologic de un alt val cu palisadă. Al doilea element defensiv este zidul masiv al cetății. Acesta nu înconjoară complet dealul și este construit în tehnica murus Dacicus. Zidul este completat cu trei bastioane. Un alt element deosebit al arhitecturii cetății este reprezentat de cele două turnuri-locuință și un turn de supraveghere aflat pe platoul fortificației. În anul 1957 s-a descoperit o brățară de argint în apropierea turnului-locuință numărul 1. În cetate a funcționat și un atelier de bronzier. Caracterul de acropolă și de reședință al cetății de la Costești face ca existenta ei să nu poată fi despărțită de aceea a așezării civile din valea Apei Grădiștii, în hotarul și chiar în vatra satului actual.
a.2.) Descoperiri monetare.
- În campaniile anilor 1925-1929 D.M.Teodorescu descoperă monede de bronz emise de orașele Histria și Messembria, datate în secolul II îen.
- În anul 1809 este semnalată descoperirea unui tezaur format din piese republicane și imperiale, împreună cu trei torquesuri.
a.3.) Resturi ale activității metalurgice. De aici provine o nicovală pentru bijutier și alte unelte de metalurgi.
a.4.) Punctul Valea Chișetoarei. În apropierea cetății Costești s-a descoperit o cisternă de apă construită din lemn de gorun.
Cetatea dacică de la Blidaru. Această fortificație dacică este construită în două faze. Prima fază cuprinde cetatea I și turnurile V-VI care, inițial, erau turnuri izolate. Poate că tot acum este săpată și cisterna. Cetatea I este demantelată parțial. Cetatea II cuprinde între zidurile ei și turnurile V-VI, ca și cele cu numerele I și III-IV. Faza a doua este făcută în grabă pe alocuri folosindu-se tehnica opus mixtum în locul binecunoscutei tehnici murus Dacicus. În partea de NNV a complexului se află o cisternă de apă. La Pietroasa lui Solomon s-a descoperit un sanctuar patrulater dacic.
b) Puncte cu descoperiri dacice din zona cetății Blidaru.
b.1.) Punctul Pârâul Scurtele. Aici s-au descoperit tuburi de apeduct dacice.
b.2.) Punctul Arsuri. În acest punct, pe Valea Rea, la confluența acesteia cu Pârâul Arsurilor, s-au descoperit urme de locuire dacice.
b.3.) Punctul La Cioburi. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice.
b.4.) Punctul Grădina Faeragului. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice.
b.5.) Punctul Poiana Perții. Spre NV de Platoul Blidarului, mai jos de el, sub o pantă împădurită, se află acest punct în care s-a descoperit și cercetat un turn dacic de dimensiuni mari.
b.6.) Punctul Dealul Mare din Pietroasa. Punctul se află în apropierea cetății Blidaru. Aici se află, după toate aparențele, urmele unui turn dacic.
b.7.) Punctul Curmătura Faeragului. În partea din dreapta potecii moderne, înspre platoul de pe Culmea Faeragului, s-au descoperit resturile unui turn cu zidurile de 2,60m grosime.
b.8.) Punctul Platoul sau Dealul Făeragului. În acest punct s-au descoperit urmele a trei turnuri construite în linie pe mijlocul lui. Zidurile acestora erau groase de 2,60m.
b.9.) Punctul Curmătura Tocaciu sau Curmătura Tocaciului. Punctul se află pe partea din stânga Apei Grădiștii și se prezintă sub forma unui platou de mari dimensiuni. Aici s-au descoperit materiale arheologice dacice și se presupune existența unui turn.
b.10.) Punctul La Vămi. La vreo 300m depărtare de Turnul lui Mihu, spre Luncani, se află ruinele altui turn de pază.
b.11.) Punctul Muchea Chișetoarei. Pe terasele muchii se înșiră trei turnuri. Altul este puțin mai departe.
b.12.) Punctul Muchea lui Todirici. Aceasta este paralelă cu pârâul lui Todirici și în amonte de el. Pe muchie sunt cinci terase etajate. Pe cea mai de sus, mai apropiată de Blidaru, se află două turnuri dacice.
b.13.) Punctul Pârâul lui Todirici. Pârâul se varsă în Apa Grădiștii în amonte de Valea Chișetoarei. Între cele două văi s-au aflat două turnuri de pază dacice.
b.14.) Punctul Poiana Chișetoarei. Pe malul din stânga văii, chiar lângă drumul antic se păstrează urmele unui turn din piatră.
b.15.) Punctul Poiana Popii. La vest de drumul spre Blidaru s-a identificat un turn de pază.
b.16.) Punctul Turnul lui Mihu. Turnul se află în apropierea drumului actual care leagă gura Văii Făeragului de Luncani-Târsa și este amplasat pe o ridicătură dominantă. În apropierea sa se pare că a mai existat un alt turn sau construcție asemănătoare.
Vestigii de epocă romană.
a) Punctul Grădiște. Pe botul de deal care coboară spre Apa Orașului din Dealul Cetățuie, înspre NV, pe terasa râului de munte, se află urmele unei întărituri romane (castru, dimensiunile 45/45m).
Descoperiri monetare.
a) Punctul Valea Plaiului. Aici s-a descoperit o monedă de argint de tip Rădulești - Hunedoara. O altă monedă de același tip s-a descoperit, tot aici, în anul 1956.
b) Punctul Sub Măturoi sau Sub Mărtinoi. Pe partea din dreapta Părâului Raicii, în dreptul Lazului, s-au descoperit, în anul 1957, două monede preromane.
c) Punctul Bolsaia. Aici s-a descoperit un tezaur monetar format din 240 piese de argint ale orașelor Dyrrachium și Apollonia.
Mine și cariere. Metalurgie.
a) Punctul Strâmbu, La Strâmba sau Dealul Strâmbu. În acest punct s-a descoperit un depozit de unelte dacice. Aici este un punct de exploatare a fierului în perioada dacică.
b) În hotarul localității se semnalează spălarea nisipului aurifer.
c) Punctul Valea Largă. În acest punct s-a descoperit un depozit de unelte dacice. La confluența acesteia cu Apa Godeanului s-a descoperit o cană și un fragment de oglindă metalică din bronz, produse elenistice de import. Pe terasa aflată aici s-au descoperit și fragmente ceramice dacice.
d) Punctul Poiana Rădăcinii sau Rădăcina. La aproximativ 450m de obârșia Văii Stânișoarei se află urme de locuire dacică și lupe de fier, pe o terasă înaltă numită Fata Jianului.
COZIA (COMUNA CÂRJIȚI)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Piatra Coziei sau Piatra Cozia. Pe teritoriul localității se află o cetate dacică din epoca clasică (secolele I îen.-I en.). În același loc s-au descoperit și materiale ceramice Coțofeni și Wietenberg.
CRĂCIUNEȘTI (COMUNA BĂIȚA)
Vestigii dacice.
a) De aici provine un brăzdar de plug dacic.
CRĂGUIȘ (COMUNA UNIREA)
Vestigii dacice.
a) În arătură, la vest de Locul Uriașilor, s-a descoperit o brățară de fier cu protuberanțe, dacică.
CUCUIȘ (COMUNA BERIU)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Golu sau Dealul Golu. Pe acest deal, situat la vest de sat, se află o cetate dacică fortificată cu val de pământ și șanț de apărare. Cercetările arheologice efectuate aici au dus și la descoperirea unei fortificații hallstattiene.
b) Punctul în grădina lui Dumitrescu Vanea. Aici s-au descoperit fragmente ceramice hallstattiene și dacice.
c) Punctul Colnic. Cetatea medievală este situată la est de școala din sat, pe un promontoriu aflat la capătul nordic al unei culmi care coboară dinspre platforma montană. În interiorul cetății s-au descoperit materiale ceramice dacice, dar și materiale aparținând culturii Coțofeni. Zidurile cetății sunt din piatră, forma incintei fiind neregulată.
Vestigii dacice.
a) Punctul Vârful Berianului. Dealul este de înălțime medie și se situează la SE de sat. Materialele arheologice descoperite aparțin perioadei dacice clasice și provin dintr-o așezare fortificată.
b) Punctul Bocșitură. Punctul se află pe drumul dintre Cucuiș și Sibișel-Baia, pe partea din dreapta Pârâului Curmăturii. De pe terase artificiale s-au recoltat fragmente ceramice atipice.
c) Punctul Muchea Cetății. Punctul este situat spre NE de Școala generală din Cucuiș. Materialele arheologice recoltate aparțin civilizației dacice.
d) Punctul La Dos sau Sub Dos. Terasa de aici este propice locuirii, dovadă și materialele ceramice dacice descoperite.
e) Punctul Gruiet. Terasa înclinată cu acest nume duce spre Muchea Cetății. Aici s-a descoperit lipitură arsă și o bucată de vatră.
f) Punctul Poiana Stânii. Locul este despărțit în două părți egale de un pârâiaș care izvorăște de sub Muchea Ursului.
g) Punctul Padeșul de Sus. Punctul este situat la est de Școala generală, pe curmătura dintre Pietrele Caprei și Vârful Speiului. Aici s-au descoperit resturile unei vetre și ceramică specifică dacilor.
h) Punctul Dealul Sudului sau Sudului. Punctul este situat la poalele sudice ale Dealului Golu. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
i) Punctul Pietrele Caprei. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice de factură dacică.
j) Punctul Cărbunari. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice de factură dacică.
k) Punctul Cetățuia. În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice de factură dacică.
DEVA (MUNICIPIU REȘEDINTĂ DE JUDEȚ)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Dealul Cetății. Cele mai vechi urme de locuire de pe acest deal aparțin neoliticului, eneoliticului și epocii bronzului. Pe deal s-a descoperit, în anul 1847, o brățară din bronz. Din epoca târzie a bronzului (Bz D-Ha A) face parte un depozit de bronzuri (Seria Uriu-Domănești; Deva II). Tot pe Cetate s-a descoperit un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha AI; Deva IV). Sub dealul pe care se află cetatea s-a descoperit, la o dată neprecizată, încă un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha AI; Deva UI). Pe deal s-au descoperit și obiecte din bronz izolate. Pe pantele dealului s-au realizat sondaje arheologice în urma cărora au rezultat materiale ceramice Turdaș, Coțofeni, Wietenberg, hallstattiene timpurii, scitice, dacice, romane și medievale. Dealul a fost folosit și fortificat încă din vremea dacilor (secolele I îen.-I en.). Octavian Floca propune ca aici să fie localizată Singidava. În timpul provinciei Dacia pe deal a funcționat un castellum. La poalele Dealului Cetății s-au descoperit urmele unor construcții romane. Fortificația medievală este foarte puternică și a fost construită, într-o primă fază de piatră, în jurul secolului XIII en.
b) Dealul Piatra Coziei. Pe acest deal din apropierea Devei se află o așezare dacică. Stratigrafia de pe deal cuprinde un strat Coțofeni, unul Wietenberg și un altul dacic.
c) Dealul Mișovet sau Măgura Mișovet. Aici s-a descoperit o așezare apartinând culturii Coțofeni și o alta încadrată în cultura Wietenberg.
d) Punctul Microraion 15 sau Micro 15. La 1km spre sud de construcțiile industriale de la nord de localitate s-a descoperit o villa rustica. În jurul acesteia s-au cercetat, în anii 1966-1967, mai multe anexe gospodărești protejate printr-un zid de incintă. S-a descoperit, de asemenea, și necropola complexului de clădiri. Ruinele se află lângă Cimitirul ceangăilor. Aici se găsesc și urme din vremea culturii Coțofeni, Wietenberg și dacică (un cuptor și monede). Tot aici, în noul cartier de blocuri, se află o necropolă din a doua jumătate a secolului X și începutul secolului XI en. Alte urme arheologice de aici aparțin culturii Coțofeni și Hallstattului.
e) Punctul Magna Curia. Monumentul de arhitectură în care se află Muzeul de istorie din Deva este o clădire de secolele XVI-XVII. Prin săpături arheologice s-a evidențiat zidul de incintă și alte clădiri astăzi dispărute. Tot aici s-a descoperit un nivel aparținând epocii timpurii a bronzului.
f) Punctul Viile Carolina. În acest punct s-au descoperit morminte scitice de inhumație. Tot aici s-au descoperit și materiale ceramice neolitice și eneolitice (același tip de descoperiri sunt semnalate și în punctul Sub Vii).
g) Punctul Strada Aurel Vlaicu. Aici s-au descoperit resturile unui apeduct roman, dar și artefacte preistorice.
Vestigii dacice.
a) pe Strada Progresului (actual Petru Maior) s-a descoperit un cuptor de ars oale.
Descoperiri monetare.
Pe teritoriul localității s-au descoperit, izolat, monede grecești și dacice, după cum urmează:
- pe șaua dintre dealurile Pai și Varheghi s-a descoperit un tezaur format din 18 monede romane republicane de argint, în anul 1886;
- pe dealul Colț, în apropierea dealurilor de mai sus, s-a descoperit, câțiva ani mai târziu, un tezaur format din circa 400-500 monede romane republicane;
- în pădurea Bejan s-a descoperit, în anul 1923, un tezaur format din monede Dyrrhachium; aici s-au descoperit și monede romane republicane;
- în anul 1973 s-a, descoperit, în cartierul Bejan, două monede de argint emise de orașul Dyrrhachium;
- un tezaur format din monede Dyrrhachium și Apollonia care s-a împrăștiat (câteva mii);
- pe strada V.I.Lenin nr.6 s-au descoperit 5 monede de secolul XVI en.
Mine și cariere.
a) Punctul Dealul Bejan. La aproximativ 4km SV de oraș, în punctul cu numele pomenit, se află mari cariere de piatră din epoca romană. Aici s-au descoperit și urme de locuire din aceeași epocă. Carierele par a fi exploatate și în perioada dacică.
b) Punctul Cărpiniș. Aici, la NV de Deva, există o altă carieră folosită încă din epoca romană.
c) Punctul Dealul Pietroasa sau Cariera Deva-Dealul Pietroasa. Aici se exploata andezit în perioada romană.
DUMBRAVA (COMUNA PEȘTIȘU MIC)
Vestigii dacice.
a) În așezarea dacică de aici a funcționat un atelier de bronzier.
FEDERI (COMUNA PUI)
Vestigii dacice.
a) Punctul Izvor. La 400m de izvor, la nord de sat, spre Pui-Ponorici se află valuri de pământ dacice.
Mine și cariere.
a) Punctul Fâneață. La 600m de Sălașul lui Iosif Murgoi s-a descoperit un atelier pentru prelucrarea fierului dacic. Zăcămintele de fier din zonă se află la circa 10km de Rudele, "față-în-față" cu acest obiectiv (minereurile se găsesc în două locuri).
FIZEȘTI (COMUNA PUI)
Vestigii dacice.
a) Punctul Hotar. Aici s-au descoperit, la 1km SE de școală, fragmente ceramice, cărămizi și o verigă de fier, toate de factură dacică.
Vestigii romane.
a) Pe teritoriul localității sunt descoperiri de materiale arheologice romane.
b) Punctul Vârful Poienii, Vârful Vârfețe sau Ciclovina-Ponorici. În zona Ponorici-Ciclovina s-a identificat un grandios ansamblu de fortificații cu caracter unitar, după opinia descoperitorului. Fortificatia are trei linii succesive. Aici ar fi un număr de 5 bastioane, un castru de mars cu dimensiunile de 70/45m (burgus) și un val lung (Troianul) de 230m (din pământ, cu miezul ars). Lungimea totală a zidurilor și valurilor este de circa 2,5km. După opinia majorității cercetătorilor, aceste lucrări ar fi sau, cel puțin, s-ar baza, pe un sistem de fortificație dacic. Unele construcții sunt în mod cert romane. E.Iaroslavschi vede aici o imensă carieră pentru extragerea pietrei nefasonate.
Descoperiri monetare.
a) De aici provine un tezaur monetar care continuă și după părăsirea Daciei de către romani.
GÂNTAGA (COMUNA BRETEA ROMÂNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul Valea Gântăgii. La 4km de sat, pe malul din stânga văii, s-a descoperit o așezare dacică.
GEOAGIU (ORAȘ)
Descoperiri monetare.
a) Via Sub Piatră. În anul 1888 s-a descoperit o monedă dacică de tip Aninoasa-Dobrești. În hotar sunt amintite și alte monede dacice.
b) Punctul Hotarele. În anul 1942 s-a descoperit un tezaur monetar de secolele XVII-XVIII en.
GHELARI (COMUNĂ)
Mine și cariere.
a) Exploatarea fierului datează din perioada anterioară stăpânirii romane, dar și din acest timp. Aici s-a identificat așezarea minerilor.
b) Mina Ghelari. Mina se află în Munții Poiana Rusca, Valea Cernei. Obiectivul a fost exploatat în epoca dacică, romană, medievală, modernă și contemporană.
GOVĂJDIA (COMUNA GHELARI)
Vestigii dacice.
a) În hotarul satului este amintită, fără alte precizări, o cetate dacică.
GRĂDIȘTEA DE MUNTE (COMUNA ORĂȘTIOARA DE SUS)
Peșteri cu urme de locuire.
a) Pestera 1 din Culmea Vârtoapelor sau Peștera din Peretele Platoului Vârtop, La Găuri-Bodii. Peștera se află pe platoul calcaros Vârtoapele, la sud, între Valea Rea și Valea Anineș, la sud de Dealul lui Cocoș. Materialele arheologice descoperite aici aparțin epocii dacice clasice și celei romane.
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Sarmizegetusa (Zermizegetusa) Regia, Grădiștea Muncelului, Dealul Grădiștii, Dealul Grădiștei sau Lunca Grădiștii.
a.1.) Capitala regatului dac se prezintă sub forma unui complex de construcții dispuse pe mai multi munți. La ora actuală se consideră că aici se afla o așezare protourbană sau un oraș (elemente de sistematizare, ateliere, terase cu locuințe, complex religios, incintă de apărare, elemente de captare și filtrare a apei potabile). Dealul Grădiștii se află la 1200m altitudine. Construirea incintei în tehnica opus Dacicum este datată relativ târziu față de restul locuirii de aici, fiind - de fapt - un castru roman. Ea este refăcută de romani. Romanii mai adaugă sistemului și un val. De asemenea, se cunosc mai multe constructii romane, între care și thermae. Așezarea civilă grupează o serie de terase locuite (platoul cu șase terase, terasa atelier, terasa cu depozitul de vase, terasa cu grâu, terasa cu oale pictate, terasa cu pavaj, terasa cu vasul de bronz, terasa la sud de baia romană, terasa Tău-Nord I etc.), amenajate pentru construcții gospodărești sau ateliere meșteșugărești (mai bine de 200). Se remarcă complexul sacru format din mai multe sanctuare de epocă dacică. Aici a funcționat, ipotetic, un templu dedicat lui Apollo în epoca romană și un altul dedicat cultului imperial. Între construcțiile civile remarcăm atelierele de prelucrare a metalului, ceramicii, locuintele și cisternele. Urmele materiale de aici reprezintă trei entități arheologice: cetatea, zona sacră și așezarea civilă.
a.2.) Descoperiri monetare
- în anul 1803 s-a descoperit un tezaur alcătuit din circa 100 monede de tip KOSON;
- în anul 1830, în Valea Bună, s-a descoperit un tezaur monetar între stâncile de calcar;
- în anul 1847 s-a descoperit în locul numit Sub Cununi, pe malul din dreapta Văii Arănieșului 513 denari romani republicani și imperiali;
- în anul 1879 s-a descoperit un tezaur format din 783 denari romani republicani;
- în anul 1951, pe două terase dispuse la sud de cărarea modernă, s-au descoperit două monede thasiene (imitații dacice) și două monede romane iar în altă parte o monedă a lui Traian;
- în apropierea aceleiași terase s-a descoperit un denar roman din 99-94 îen;
- în punctul La Tău s-a descoperit întâmplător un denar roman din anul 87 îen;
- în anul 1954, cu ocazia cercetărilor arheologice la locuința unde s-a descoperit vasul cu inscripția DECEBALVS PER SCORILO, s-a descoperit un sextert roman emis de Traian;
- în anul 1956, în sanctuarul de pe terasa a XI-a, fost descoperită o monedă de bronz a împăratului Claudius;
- în anul 1958, pe terasa depozitului de vase, s-a descoperit o monedă care nu poate fi datată;
- pe terasa X s-a descoperit un denar din anul 71 îen;
- la 60m înainte de a ajunge la bazinul de apă lângă un turn de lemn, s-a descoperit 6 drahme din Dyrrhachium;
- într-o casă s-a descoperit o monedă de la Traian fără ca acesta să fie numit Dacicus;
- în anul 1970, la est de terasa sanctuarelor, în afara zidurilor, la o distanță de 1km, s-a descoperit o monedă de aur de tip KOSON;
- în săpăturile anului 1987 s-a descoperit un atelier monetar format din 4 ștanțe de bronz care imitau fidel denari republicani;
-denar de la Vespasianus;
-un stater de aur de la Lysimah.
a.3.) Resturi ale activității metalurgice. Peste tot în zona Sarmizegetusa Regia se găsesc urme ale activității metalurgice. Sunt citate urme ale metalurgiei fierului, dar și faptul că s-a prelucrat argintul și aurul. Tot aici s-ar fi găsit și cantități foarte mari de plumb. Un alt metal amintit este zincul. Au existat și ateliere de bronzieri. În zonă s-au descoperit foarte multe unelte de metalurgi. Cel mai mare atelier de metalurgi s-a descoperit, în anul 1970, în punctul numit Căprăreața. Acesta este la 1km NE de incinta sacră. Aici s-a descoperit și un atelier de dulgherie. Pe o terasă învecinată s-au descoperit circa 1000kg de fier brut sub formă de lupe. Un alt atelier de prelucrarea fierului este la Gura Tâmpului. Aici au funcționat, în vremea dacilor, cele mai mari ateliere de prelucrarea metalelor din sud-estul Europei.
a.4.) Pe cuprinsul sitului s-au descoperit patru plăci de aur în formă de barcă, legate printr-o sârmă (considerate a fi diademă). Acestea sunt databile în Bz D-Ha A.
b) Cetatea Vârful lui Hulpe. Cetatea dacică situată în acest punct nu a fost cercetată sistematic.
c) Cetatea Comărnicelu Cetei sau Ceata. În acest punct se bănuiește existența unei cetăți dacice.
Vestigii dacice.
a) Resturi ale culturii materiale.
a.1.) Punctul Pârâul Scurtelor. Pe malul din stânga al pârâului s-au descoperit mai multe țevi de teracotă dacice.
a.2.) Punctul Căprioarele. În dreapta Pârâului Scurtelor, pe o terasă, în locul numit Poiana din Jos de la Căprioarele, se descoperă frecvent materiale ceramice dacice.
a.3.) Punctul Curmătura Văii Rele sau Culmea Vârtoapelor. Pe drumul dinspre Curmătura Cetei spre Vârtoape s-au descoperit materiale ceramice dacice.
a.4.) Punctul Vârtoape. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice.
a.5.) Punctul Cioaca cu Frasini sau Poiana Frasinului. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice.
a.6.) Punctul Gerosul. În acest punct, pe partea din stânga Pârâului Gerosu, la 1km de Lunca Grădiștii, s-au descoperit urme de locuire dacice pe patru terase.
a.7.) Punctul Dealul Cugereanului sau Vârful Alunului. Pe coasta nord-estică a acestui deal se află câteva terase una sub alta. Pe acestea s-au descoperit resturi aparținând civilizației dacice clasice.
a.8.) Punctul Curmătura Comărnicelului Cetei. În acest loc, pe o primă terasă, s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
a.9.) Punctul La Arie. Coborând de la Ceata spre Prisaca, spre Costești, se ajunge la un loc numit Fântâna lui Floran.
a.10.) Punctul Dosul Dealului. Coborând de la La Arie, spre Costesti se ajunge la acest loc unde s-au descoperit resturi arheologice dacice.
a.11.) Punctul Cioaca lui Alexandru. În acest punct s-au descoperit materiale arheologice dacice.
a.12.) Punctul Cioaca lui Rărjoi sau Rujoi. La câteva sute de metri mai departe de Cioaca lui Alexandru s-au descoperit vestigii dacice. Spre casa pădurarului s-au descoperit fragmente dintr-un un turn sau o locuință.
a.13.) Punctul La Arsuri. La izvoarele Pârâului Arsurilor s-au descoperit conducte de teracotă dacice.
a.14.) Punctul Confluența Anineș-Gârbavu. În acest punct s-au descoperit terase materiale arheologice dacice.
a.15.) Punctul Confluența Valea Mică-Valea Anineșului. În acest punct s-au descoperit terase materiale arheologice dacice.
a.16.) Punctul Culmea (Muchea) Anineșului. În acest punct s-au descoperit materiale dacice.
a.17.) Punctul Dealul Anineșului. În acest punct s-au descoperit turnuri masive dacice.
b) Terase amenajate pentru locuire.
b.1.) Punctul Dealul Măgureanului. Acesta se ridică pe malul din dreapta Apei Grădiștii și pe cel din stânga Văii Anineșului imediat deasupra școlii din Grădiștea de Munte. Aici se află două terase amenajate și locuite de daci.
b.2.) Punctul Dealul lui Cocoș. În acest punct, deasupra teraselor de la Sub Cununi, la SV de Cornul Pietrii, s-au descoperit urme de locuire dacice pe o terasă întinsă. La baza dealului, în punctul Groapa, s-au descoperit conducte de teracotă dacice.
b.3.) Așezarea civilă de la Fețele Albe, Fața Albă sau Șesul cu Brânză. Aceasta se întinde pe aproximativ 20 de terase (între care și cea de la Șesul de Brânză, cu 5 terase amenajate de mâna omului) sprijinite cu ziduri de piatră realizate în tehnica murus Dacicus. Aici, la Șesul de Brânză, există un sanctuar circular, o locuință circulară, construcții gospodărești și anexe (depozit de cereale), o captare de apă cu bazin și conducte.
b.4.) Așezarea civilă de la Fața Cetei sau Fața Cetii. Aceasta este situată la NE de citadela de la Vârful lui Hulpe. Locuirea de aici se află pe aproximativ 40-50 de terase cu locuințe și resturi numeroase de activitate.
b.5.) Punctul Brusturelul. Sondajele arheologice executate aici nu au dus la nici un rezultat.
b.6.) Punctul Sub Bordul sau Șesurile de Sub Bordul. Pe acest loc se află mai multe terase locuite în vremea dacilor.
b.7.) Punctul Rudele, Dealul Rudelor sau Preluca-Brândușița. La locul numit Preluca-Brândușița s-au cercetat patru din cele cinci movile existente. La trei dintre obiectivele cercetate s-a putut preciza planul. Construcția cercetată în movila trei (Rudele 3) este compusă din trei piese: un coridor exterior de formă ovală, o încăpere ovală și o alta absidată. La celelalte clădiri de pe Rudele numărul încăperilor este mai mic: două pe Rudele 4 și una pe Rudele 5. Obiectivele descrise aparțin epocii dacice clasice
b.8.) Punctul Meleia. Cercetările de aici au vizat trei dintre movilele existente în acest loc. Așezarea dacică de sub culme este dispusă pe șapte sau opt terase.
b.9.) Punctul Pustâiosu. Aici s-a cercetat o terasă. Pe aceasta se află o clădire rotundă formată din trei încăperi concentrice. Spre deosebire de clădirea de la Rudele, încăperea centrală are formă rectangulară.
b.10.) Punctul Tâmpu. Pe terase de pe acest munte s-au descoperit urme dacice asociate cu zgură de fier. La aproximativ 200-250m ESE de punct se află trei sau patru movile de pământ. Monumentul poate să fie analog celor de la Rudele și Meleia.
b.11.) Punctul Lunca Naștii. Aici, în fața confluenței Pârâului Prelucilor cu Valea Anineșului, în stânga celei din urmă, se află mai multe terase amenajate și locuite de daci.
b.12.) Punctul Dealul Muncelului. Acesta coboară din Muncel, pe la nord de Fețele Albe, și se termină cu Dealul Măgureanului. Pe el se semnalează mai multe locuiri dacice.
b.13.) Punctul Dealul Popii. Pe o ramificație a Dealului Grădiștii, spre Apa Orașului, s-au descoperit vestigii dacice.
b.14.) Punctul Terasa Hârban. În apropiere de Sarmizegetusa Regia, pe Pârâul Arsurii, s-a cercetat o locuință dacică.
b.15.) Punctul Valea Lui Brad. Aici s-au descoperit vestigii dacice (o construcție cu două încăperi).
b.16.) Punctul Muchea Tâmpului. Aici se află patru movile extrem de asemănătoare cu cele de la Meleia și Rudele.
c) Turnuri de veghe și pază.
c.1.) Punctul Lupoaia. În acest punct s-au descoperit urme de locuire dacice (zid, turn ?).
c.2.) Punctul Dealul Arieșului. La vest de Vârful lui Hulpe, pe dealul cu numele de mai sus, se află un turn de pază dacic.
d) Metalurgia dacică.
d.1.) Punctul Biserică. În spatele bisericii satului s-a descoperit un depozit format din unelte din fier dacice.
d.2.) Punctul Valea Largă. Pe o terasă din apropierea gurii Văii Largi s-a descoperit în anul 1960 un mic depozit format din unelte de fier dacice.
Mine și cariere.
a) Punctul Dosul Vârtoapelor-Sub Cununi. Aici este un punct de exploatare a fierului în perioada dacică. Tot aici, pe una dintre multele terase amenajate artificial, pare a fi funcționat un sanctuar comemorativ roman.
b) Punctul Bătrâna. Aici este un punct de exploatare a fierului în perioada dacică.
c) Punctul Lupoaia. După unii dintre autorii citați, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A.
Descoperiri monetare.
a) Punctul Râpa cu Galbeni. Aici s-a descoperit cândva, între 1800 și 1806, un tezaur cu monede de la Lysimach. Tot aici s-a descoperit și un depozit de unelte din fier dacice.
HAȚEG (ORAȘ)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Câmpul Mare. Așezarea este situată la vest de oraș, pe o terasă înaltă ce mărginește pe dreapta șoseaua care conduce spre localitatea Unirea. Materialele arheologice aparțin culturii Starcevo-Criș, faza II, epocii timpurii a bronzului, culturii Wietenberg și evului mediu.
b) Punctul Stațiunea Fito-Sanitară. Fragmentele ceramice descoperite aici aparțin culturii Coțofeni și epocii bronzului. Din acest punct pleacă, spre punctul Peco, un val de aproximativ 1km lungime. Descoperitorul a recoltat aici multe materiale dacice.
c) Punctul Grădiștea sau Grădiște. Aici, pe malul din stânga Râului Mare, la circa 1km NE de orașul Hațeg, s-au descoperit fragmente ceramice de epoca bronzului, hallstattiene, dacice și medievale timpurii. În acest punct se află o fortificație de pământ (medievală ?).
d) Pe platoul de vest, la circa 100m de punctul de mai sus, s-au descoperit fragmente ceramice neolitic târziu, epoca bronzului, cea hallstattiană și medieval timpurie.
e) Punctul Martin. La SV de platoul cu acest nume, aflat deasupra Hațegului, s-a descoperit ceramică neolitică (Petrești), Latene și o constructie romană. Așezarea supraviețuiește și după părăsirea provinciei Dacia.
f) La 300m de punctul Martin s-a descoperit material ceramic neolitic, de epoca bronzului, dacică, romană, post-romană și medieval timpurie.
g) Punctul Promontoriu. Pe un promontoriu, între cimitir și Stațiunea Fito-Sanitară, s-a descoperit ceramică neolitică, Coțofeni și medievală timpurie.
Vestigii dacice.
a) Din hotarul localității provine un colan cu capetele-peceți, din bronz, celtic, dar și un coif (secolele IV-III en).
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul din localității s-a descoperit o monedă de tipul KOSON.
b) În anul 1809 s-au descoperit în comitatul Hațeg 10 monede de argint republicane și imperiale dinaintea cuceririi Daciei.
c) în anul 1966 s-a descoperit, pe panta dealului din spatele benzinăriei, un tezaur format din 408 monede de secolele XV-XVI en.
HUNEDOARA (MUNICIPIU)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a.1.) Punctul Dealul Sânpetru. Pe coama dealului se află o fortificație de pământ, alungită, greu de datat. După unele păreri ea ar data din perioada de cumpănă dintre mileniile I și II en. Ea ar fi funcționat până la invazia tătaro-mongolă din 1241. Materialele ceramice cele mai numeroase aparțin Miturilor Coțofeni, Wietenberg și Basarabi. Aici au fost descoperite și urme dacice de secol I îen ca și urme romane. Cu ocazia îngropării unor conducte și construirii bazinului de apă s-au descoperit materiale arheologice din epoca bronzului (cultura Wietenberg), Hallstattului timpuriu și mijlociu, epocii dacice și romane.
a.2.) Punctul Creasta din fața turnului Neboisa. Cercetările ultimilor ani au dus la descoperirea unor locuiri și depuneri rituale databile în mai multe epoci istorice: paleolitic, eneolitic (materiale ceramice răzlețe Tiszapolgâr), epoca bronzului (materiale ceramice Wietenberg), epoca fierului (depuneri rituale și resturi de complexe arheologice Basarabi), dacice (depuneri rituale de secolele II-I îen și I en) și medievale.
a.3.) Punctul Grădina Castelului. Terasa din acest punct înconjoară în partea de SE Dealul Sânpetru. Locuirea de aici aparține epocilor Starcevo-Criș, Petrești, Wietenberg, Basarabi, epocii dacice și medievale. S-a descoperit și un val de pământ datat în vremea culturii Basarabi. Tot aici s-au efectuat înmormântări în perioada culturii Basarabi și în cea medievală târzie.
a.4.) Punctul Biserica Reformată sau Cimitirul Reformat. Punctul este situat către botul terasei înalte din dreapta Părăului Zlasti, în apropierea confluenței acestuia cu râul Cerna. Materialele arheologice descoperite aici aparțin culturilor Starcevo-Criș, Turdaș, Petrești cu elemente Vinca C, Coțofeni, Wietenberg, Hallstattului timpuriu, Basarabi, epocii dacice, romane și medievale.
a.5.) Lângă Castelul Corvinilor se află urme de construcții romane.
a.6.) Castelul Corvinilor. Castelul este construit în partea de sud a orașului, pe un pinten stâncos, în apropierea confluenței dintre râul Cerna și Pârâul Zlaști. Prima fază a castelului se poate data la începutul secolului al XIV-lea (gotic timpuriu) en, când aici funcționa o cetate. O dată cu secolul al XV-lea en începe perioada glorioasă a castelului sub Ioan de Hunedoara.
Vestigii dacice.
a) De pe teritoriul de SV al orașului provine o toartă de bronz greco-italică, ornamentată cu motive animaliere, datând din a doua vârstă a fierului.
b) De pe teritoriul orașului provine o brățară dacică de argint.
Descoperiri monetare.
- pe râul Strei s-au descoperit monede de tip KOSON și Lysimach;
- în anul 1810 s-au descoperit, în județul Hunedoara, 57 monede de argint republicane și 85 de monede imperiale;
- aici s-au descoperit întâmplător, în anul 1911, 42 denari republicani romani, unul de la Vespasian și o tetradrahmă a Macedoniei Prima;
- un tezaur dacic se descoperă în arealul localității în anul 1905. Acesta era format din 1138 de monede (Muzeul de istorie clujean);
- o monedă bizantină este descoperită în anul 1011 în cimitir.
JUDEȚUL HUNEDOARA. FĂRĂ ALTE PRECIZĂRI.
Vestigii dacice.
a) Pe teritoriul județului s-au descoperit trei torquesuri dacice din argint.
IZVOARELE (COMUNA TELIUCU INFERIOR)
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localității s-a descoperit o monedă dacică.
JELEDINȚI (COMUNA MĂRTINEȘTI)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Mugura. De aici provin materiale ceramice aparținând culturii Wietenberg, dar și dacice (și o piesă din aur).
Descoperiri monetare.
a) În anul 1913 s-a descoperit un tezaur monetar format din 58 monede romane din argint.
LUDEȘTII DE JOS (COMUNA ORĂȘTIOARA DE SUS)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Piscul Cetățeaua sau Piscul Cetățelei. Aici se găsesc fragmente ceramice Wietenberg, dar și dacice.
Vestigii dacice.
a) Punctul Vadu Rău. De aici provin două fragmente de teracotă dacice.
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul comunei (Muzeul de istorie clujean) s-a descoperit, după mijlocul secolului XIX, o ștanță monetară, copie fidelă a reversului unui denar roman republican.
LUDEȘTII DE SUS (COMUNUNA ORĂȘTIOARA DE SUS)
Vestigii dacice.
a) Punctul Gorgan. La NE de sat s-a semnalat existența unei așezări dacice. Afirmația nu a putut fi confirmată.
b) Punctul Zăvoaie. Aici s-a descoperit ceramică dacică.
LUNCANI (COMUNA BOȘOROD)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Complexul de fortificații și așezări civile de la Piatra Roșie.
a.1.) Cetatea dacică. Săpăturile efectuate de C.Daicoviciu au pus în evidență existența a trei faze de construcție. Prima cuprinde incinta din blocuri de calcar, marea clădire din interiorul ei și sanctuarul patrulater. În cetate a funcționat un atelier pentru prelucrarea bronzului. În cetatea dacică este și o portiune de zid (15m lungime și 1,80m lățime) realizat din pietre mici prinse cu mortar (secolul XIV en). Aici apar și materiale arheologice ale culturii Coțofeni.
Descoperiri monetare
- în timpul săpăturilor din cetate s-au descoperit mai multe monede (o imitație de tetradrahmă de argint thasiană; o monedă de bronz emisă de Histria și patru denari romani republicani);
- în anul 1981 s-a descoperit un tezaur format din denari romani republicani (277 de bucăți);
- în punctul Curmătura Săcuiului s-a descoperit un tezaur monetar format din imitații de tetradrahme thasiene.
Vestigii dacice.
a) Punctul Dealul lui Bogdan. Pe terasele dealului s-au descoperit mai multe terase cu urme de locuire.
b) Punctul Grădiștea Luncanilor. Aici s-au observat urmele unor valuri de pământ.
c) Punctul Luncani-platou. Pe platou se află mai multe urme din perioada dacică.
d) Punctul Poiana Omului. Poiana se află pe treapta superioară a platoului Luncanilor, deasupra Dealului Alunului, la SSV de acest loc, respectiv la nord de înălțimea Rotunda. Aici se amintesc urme arheologice de perioadă dacică.
e) Punctul Porumb. Aici sunt urme de locuințe dacice.
f) Punctul Valea Stupăriei. Aici se văd urmele unor valuri de pământ.
g) Punctul Vârful Secuiului. În acest punct se văd urmele unor gospodării țărănești.
h) Punctul Vârful Străin. În acest punct se văd urmele unor gospodării țărănești.
LUPENI (ORAȘ)
Mine și cariere.
a) După autorii citați aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A.
b) În hotarul localității se află urme ale spălării aurului din perioada medievală.
Nădăsdia de Sus (oraș Călan)
Descoperiri dacice.
a) Pe teritoriul localității s-a descoperit un obiect de argint dacic.
OCOLIȘU MIC (COMUNA ORĂȘTIOARA DE SUS)
Vestigii dacice.
a) Punctul Fântâna Pobradului sau La Fântână. În hotarul satului, pe o terasă artificială, s-au descoperit două rânduri de conductă de apă de tip dacic, un zid de piatră și fragmente ceramice.
b) Punctul Bodiu. Puțin mai la nord de punctul de mai sus s-au semnalat alte vestigii dacice, dar și o piatră mare prelucrată (lungime de aproximativ 1,30m și diametrul de 0,60m).
c) Punctul Apa Grădiștii - Vila Napoleon Săvescu sau Valea Rea. Locul cu descoperiri dacice se află la aproximativ 3,5km în amonte de cabana turistică Costești, la confluența dintre Valea Rea și Apa Orașului.
d) Punctul Cetatea Păgână, Ciata sau Cetate. Punctul este semnalat de Martori Roska și pare a fi dacic și fortificat.
e) Punctul Grădiște. În bibliografia veche se semnalează aici o fortificație dacică asemănătoare cu cea de la Grădiștea Muncelului.
OHABA DE SUB PIATRĂ (COMUNA SĂLAȘU DE SUS)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Dealul Viilor. Materialele ceramice descoperite aici, la nord de Valea Bălții, aparțin epocii neolitice (culturile Starcevo-Criș și Turdaș), eneolitice (cultura Coțofeni), epocii bronzului (grupului cultural Balta Sărată), perioadei dacice, romane și medievale.
OHABA-PONOR (COMUNA PUI)
Peșteri cu urme de locuire.
a) Peștera de la Bordu Mare. Peștera se află la SE de sat, pe Dealul Bordul Mare. Între materialele arheologice descoperite în peșteră se remarcă cele aparținând culturilor Starcevo-Criș și Coțofeni, dar și uneltele și armele paleolitice (mușterian). Alte descoperiri se pot încadra în perioada dacică și Evul Mediu. Aici s-a descoperit un denar roman și ceramică dacică.
b) Peștera de la Seci. Această peșteră a fost studiată în anul 1954 pentru a se controla observații mai vechi.
c) Peștera din Pârâul Găurii. Această peșteră a fost studiată în anul 1954 pentru a se controla observații mai vechi.
d) Peștera Șura Mare. Materialul ceramic aparține perioadei dacice.
e) Peștera de pe Scoruș. Materialul ceramic descoperit aici este preistoric.
Vestigii dacice.
a) Pe un deal cu numele Blidaru din hotar s-au descoperit urme ale exploatării fierului în perioada dacică.
b) Punctul Piatra Cetății sau Cetățelii. În bibliografia veche se afirmă că aici ar fi existat o cetate dacică de piatră. Cercetările moderne infirmă această afirmație.
ORĂȘTIE (MUNICIPIU)
a) Punctul X5. Din această așezare au fost adunate materiale arheologice aparținând mai multor epoci istorice (epoca timpurie a bronzului, cultura Wietenberg, Basarabi și epocii dacice clasice).
Vestigii dacice.
a) În anul 1856 s-a descoperit, pe teritoriul orasului, o brățară spiralică de argint.
Descoperiri monetare.
- pe teritoriul localității s-a descoperit o monedă de tipul KOSON.
- la Muzeul de istorie clujean se află o monedă dacică de tip Adâncată Mănăstirea;
- la Muzeul Național din Budapesta se află două monede dacice de tipul Aninoasa-Dobresti;
- din arealul localității provin două monede de tip Rădulești-Hunedoara;
- tot aici s-a descoperit un tezaur format din 312 monede romane republicane și imperiale;
- în hotar s-a descoperit un tezaur format din 111 denari romani (1855);
- în localitate s-a descoperit un tezaur format din 70 denari imperiali romani (1877).
ORĂȘTIOARA DE JOS (COMUNA BERIU)
Vestigii dacice.
a) Punctul La Feregari. În acest punct din hotarul localității, aflat la 3km SV de vatra așezării actuale, se află o așezare dacică (ceramică, chirpici, zgură de fier).
ORĂȘTIOARA DE SUS (COMUNA)
Vestigii dacice.
a) De aici provine un obiect dacic din argint (brățară spiralică din argint încheiată cu terminau lățite, ornamentate cu câte șapte ornamentații animaliere și palmete).
b) Punctul Dealul Cărbunarea (La Grădini). Pe înălțimea din hotarul comunei, la aproximativ 500m spre SV de cătunul Sturzești și la mică distanț NE de satul Ocolișu Mare se află o circumvalație de pământ de formă neregulată nedatată.
OSTROV (COMUNA RÂU DE MORI)
Descoperiri monetare.
a) De aici provin monede preromane.
PEȘTEANA (COMUNA DENSUȘ)
Vestigii dacice.
a) Pe malul din stânga Văii Zeicani s-a descoperit ceramică dacică.
Mine și cariere.
a) Cariera Peșteana. Aici, pe Valea Streiului, se exploata calcar în carieră.
PETRENI (COMUNA BĂCIA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Pădureții sau Groapa Stânii. Aici s-a descoperit un mormânt dacic. Inventarul acestuia este alcătuit dintr-un un torques, lanț și brățări, toate din argint.
PETRILA (ORAȘ)
Mine și cariere.
a) După autorii citați aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A. Se amintește continuarea acestei ocupatii și în perioada medievală.
PETROȘANI (MUNICIPIU)
Vestigii preistorice.
a) Pe teritoriul localității se semnalează o așezare Coțofeni.
Vestigii dacice.
a) Punctul Druglu Mare. Aici ar exista ruinele unei cetăți dacice.
Descoperiri monetare.
a) - în perioada anilor 1868-1869 s-au descoperit 2923 monede grecești și romane după cum urmează:
a.1.) - în fundația casei Ivanovici de pe strada Principală s-a descoperit un vas cu 57 monede grecești; pe aceeasi stradă, cu ocazia canalizării, s-au descoperit alte 68 de monede diverse de argint sau bronz;
a.2.) - în mahalaua Botoni s-a descoperit o monedă de aur cu efigia lui Lysimach și trei tetradrahme de argint;
a.3.) - în fundația unei clădiri publice s-au descoperit 12 monede de argint;
a.4.) - în fundația gării s-a descoperit un vas de cu 200 monede de argint;
a.5.) - cu ocazia realizării canalizării orașului s-au descoperit 9 monede de argint;
a.6.) - pe terasamentul căii ferate din gara Petroșani s-au descoperit 2500 monede de argint, 7 de bronz și 11 bucăti "as gravae" (MBS);
a.7.) - pe terasamentul căii ferate Petroșani-Livezeni s-au descoperit 16 monede de argint;
a.8.) - în hotarul spre Petrila s-au descoperit 68 monede de argint și bronz;
a.9.) - o monedă dacică de tip Banat, o monedă dacică de tip Aninoasa-Dobrești și monede romane republicane se află în colecția liceului din Sighișoara.
PIȘCHINTI (COMUNA ROMOȘ)
Descoperiri monetare.
a) în anul 1930 s-a descoperit, pe un deal de lângă sat, o tetradrahmă dacică de argint.
POIANA (COMUNA BALȘA)
Descoperiri monetare.
a) În așezarea străveche de aici s-a descoperit o monedă dacică.
PONOR (COMUNA PUI)
Vestigii dacice.
a) Punctele Dealul Robului și Dealul Troianului. Aici se află două fortificații închise, dacice după afirmațiile descoperitorilor.
PUI (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul Vad. La 150m de locul de trecere a Streiului, spre Ponorici, se află valuri și santuri dacice pe două aliniamente.
RĂDULEȘTI (COMUNA DOBRA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Pietrari, În locul numit Fântâna Plaiului s-a descoperit un bol din bronz cu toartă mobilă. Locul descoperirii acestuia se află la aproximativ 1km de acela în care s-a descoperit importantul tezaur de mai jos.
Descoperiri monetare.
a) În hotarul localității s-a descoperit, în anul 1944, un tezaur monetar de tip Rădulești-Hunedoara (245 de bucăți).
RÂU BĂRBAT (COMUNA PUI)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Cetate. În hotarul localității, la 700m de sat, spre Pui, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană și anume un castru de marș transformat, mai apoi, într-unul permanent. Acesta are 120/80m și stă în picioare, pe alocuri, la 2m înălțime. Aici s-au descoperit și materiale ceramice preistorice, dacice și medievale.
RÂU DE MORI (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul La Bordeie. La 400m de punctul de mai sus, pe drumul spre izvor, se află urme de locuire dacică.
ROMOȘEL (COMUNA ROMOȘ)
Vestigii dacice.
a) Punctul Cioaca Grădiștii. La 3km sud de sat, pe Valea Romoșelului, în stânga acestuia, pe o înălțime stâncoasă cu pante abrupte, se află urmele unei cetăți dacice de perioadă clasică.
b) Punctul Dealul Făget. Aici s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
RUNCU MARE (COMUNA LELEȘE)
Peșteri cu urme de locuire.
a) Peștera de la Runcu Mare sau Peștera Nr.1. În peșteră s-au descoperit materiale arheologice neolitice, eneolitice (cultura Coțofeni), cultura Basarabi și perioadei dacice clasice.
RUȘOR (COMUNA PUI)
Vestigii dacice.
a) Punctul Sălașe. La 700m est de Măgura Rușorului, pe malul pârâului, la 300m de Sălașul lui Oproiu, s-a descoperit ceramică de factură dacică.
b) Punctul Cetățuie. La nord de sălașe se află un punct de supraveghere dacic.
SARMIZEGETUSA (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) De-a lungul timpului s-au descoperit aici o drahmă Dyrrhachium, o monedă de tip KOSON și numeroase monede romane republicane și imperiale până în secolul IV en, inclusiv.
b) De aici provine o monedă de epocă romană cu textul în ebraică.
c) Corpus-ul monedelor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
SĂCĂRÂMB (COMUNA CERTEJU DE SUS)
Mine și cariere.
a) În hotarul localității s-au descoperit urme arheologice ale exploatării aurului de epocă romană (după Eugen Iaroslavschi spălătoriile de aur de aici ar fi mult mai vechi) și medievală. După unii autori autorii citati aici aurul s-ar fi exploatat încă din Bz D-Ha A.
b) Mina Săcărâmb. Mina de cupru se află în Munții Metaliferi, bazinul Mureșului, Valea Geoagiu. Obiectivul a fost exploatat în epoca romană, medievală, modernă și contemporană.
SĂLAȘU DE SUS (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a)
- în hotarul localității (Grădina lui Grigore Istoc), în anul 1935, s-a descoperit un tezaur monetar, format din circa 100 monede de tip Rădulești-Hunedoara;
- în anul 1957, în partea de hotar numită Sașa, s-a descoperit un tezaur monetar format din 111 denari romani republicani;
- într-un loc neprecizat din hotarul localității s-au descoperit monede republicane romane.
b) Din hotarul localității ar proveni un tezaur monetar medieval.
SĂLĂTRUC (COMUNA BLĂJENI)
Descoperiri monetare.
a) Aici s-au descoperit 13 monede de argint antice.
SĂLIȘTE (COMUNA BĂIȚA)
Mine și cariere.
a) După autorul citat, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A, dar și în perioada medievală.
Descoperiri monetare.
a) Aici s-a descoperit un denar roman republican și altul imperial.
SÂNPETRU (COMUNA SÂNTĂMĂRIA ORLEA)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul La Măru sau La Măr. Aici, pe un promontoriu situat pe malul din dreapta al Râului Mare, la 300m vest de drum și 1,5km vest de sat, s-au descoperit materiale ceramice de epoca bronzului și cea romană.
b) Punctul Săliștioara I. Locul se află pe versantul estic al Dealului Ploștina. Materialele ceramice descoperite aici aparțin epocii neolitice și culturii Wietenberg.
c) Punctul Săliștioara II. Lângă pârâu (la locul numit Ploștina) se găsesc urmele unei construcții dacice (cu influențe romane) și medievale timpurii.
d) Punctul Movilă. La 400m vest de sat se află urme medievale și romane.
SÂNTĂMĂRIA DE PIATRĂ (ORAȘ CĂLAN)
Mine și cariere.
a) Punctul Grădiște, Măgura sau Cariera Sântămăria de Piatră. În hotarul localității, la lkm nord de sat, pe malul din dreapta Streiului, se află o așezare romană. Aici se află și o carieră de piatră din epoca romană. Exploatarea începe încă din perioada dacică. Tot de aici provin și fragmente ceramice Turdaș și Coțofeni.
SÂRBI (COMUNA ILIA)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Măgura Sârbilor sau Măgura Sârbului. Pe acest deal se găsește o cetate dacică. N.Gostar presupune existența aici a localității Singidava. Cel mai vechi orizont de locuire de pe deal aparține culturii Coțofeni (două niveluri) și epocii timpurii a bronzului. De pe deal provine un topor din bronz cu aripioare.
SIBIȘEL (COMUNA BERIU)
Vestigii dacice.
a) Punctul Cetățuia. Către fostul cătun Baia se află un deal înalt cu numele Cetățuia. Nu s-au descoperit urme arheologice.
Descoperiri monetare.
a) În hotarul localității s-a descoperit un tezaur monetar preroman.
b) De aici provin denari romani republicani și imperiali.
SIBIȘEL (COMUNA RÂU DE MORI)
Descoperiri monetare.
- în anul 1801 este descoperit un tezaur din care fac parte și 3 monede dacice de tip Aiud-Cugir;
- în același tezaur sunt amintite și monede dacice de tipul Petelea.
ȘOIMUȘ (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) De aici provine o monedă dacică de tip Rădulești-Hunedoara.
TÂRSA (COMUNA BOȘOROD)
Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Vârful Secului. La NV de școala din localitate se află un sit arheologic cu mai multe niveluri de locuire (între care și dacice, imitații de tetradrahme și denari romani republicani de argint descoperiți într-o cană de bronz).
Vestigii dacice.
a) Punctul Dealul Grosului. Aici s-a cercetat un grup de locuințe dacice.
b) Punctul Dealul Voineagului. În acest punct s-a cercetat o locuință dacică.
c) Punctul La Pășune. Pe fâneața lui Sorin Grecu s-au descoperit mai multe ridicături, movile, de epocă dacică.
d) Punctul Tîrsa-Luncanilor. Aici s-au descoperit fragmente ceramice dacice.
TELIUCU INFERIOR (COMUNĂ)
Mine și cariere.
a) Punctul Plotca. Exploatarea fierului datează din perioada anterioară stăpânirii romane, dar și din această vreme. Aici s-au descoperit și urmele construcțiilor administrației romane a exploatărilor de fier, precum și depozitele aferente exploatărilor.
b) Mina de fier Teliucu Inferior. Mina se află în Munții Poiana Ruscă, Valea Cerna. Obiectivul a fost exploatat în epoca dacică, romană, medievală, modernă și contemporană.
TISA (COMUNA BURJUC)
Descoperiri monetare.
a) în anul 1872, în arealul localității, se descoperă un tezaur monetar cu piese grecești și denari republicani care circulă în secolele II-I îen, (50 tetradrahme thasiene, 2 imitații barbare de tetradrahme thasiene, 32 drahme din Dyrrhachium, 19 drahme din Appolonia, 833 denari romani republicani și 13 denari romani imperiali).
TOPLIȚA (COMUNĂ)
Mine și cariere.
a) Punctul Măgura Toplița În hotarul localității s-au descoperit urme romane ale exploatării aurului, la 20m de malul Pârâului Toplita, pe panta de vest a dealului. Aici se menționează și descoperirea unui mormânt de incinerație în urnă.
TOTEȘTI (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) În secolul trecut s-au descoperit, într-un loc neprecizat din hotarul localității, două brățări de aur masiv, de factură dacică, terminate cu capete de animal.
TURDAȘ (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) Se semnalează ca provenind din localitate o tetradrahmă dacică schifată.
TURDAȘ (COMUNA MĂRTINEȘTI)
Descoperiri monetare.
a) În anul 1925, Muzeul de istorie din Deva achiziționează 51 de imitații de tetradrahme thasiene din această localitate.
b) Cu aceeași ocazie s-au achiziționat și 100 denari romani imperiali.
UROI (ORAȘ SIMERIA)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Dealul și împrejurimile acestuia sunt locuite în paleolitic, neolitic, Coțofeni, epoca bronzului, Hallstatt, Latene și în perioada medievală timpurie. La baza dealului se află un platou sondat arheologic. Aici se alia o fortificație din prima epocă a fierului, în valul secționat se află materiale hallstattiene timpurii, Basarabi și dacice.
Mine și cariere.
a) Cariera din Dealul Uroi este exploatată din epoca dacică și, mai apoi, perioada romană.
URSICI (COMUNA BOȘOROD)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Mesteacăn. În grădina lui I.Coman, la 70m est de izvor, s-a descoperit o așezare cu materiale arheologice din epoca bronzului și din perioada dacică.
Vestigii dacice.
a) Punctul Grădina lui Muntean. Pe un platou aflat la est de curtea lui Ion Coman s-a descoperit o locuire dacică.
VAD (COMUNA SÂNTĂMĂRIA ORLEA)
Stațiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Cimitir. În hotarul localității, pe promontoriul de la sud de sat, la est de cimitirul actual, unde se află și monumente funerare de marmură, se semnalează o așezare aparținând culturii Turdaș. Tot aici se descoperă și ceramică de epoca bronzului, grupul cultural Balta Sărată, daco-română și medievală timpurie.
VAIDEI (COMUNA ROMOȘ)
Vestigii preistorice.
a) În anul 1835 (descoperit în anul 1834) a fost achiziționat de Muzeul din Viena un depozit de bronzuri descoperit în arealul localității (24 piese) (Ha mijlociu). Carul de bronz dat la Romoș poate proveni de aici.
Vestigii dacice.
a) De pe teritoriul localității provine un obiect din argint, dacic.
VĂLIȘOARA (COMUNĂ)
Mine și cariere.
a) După autorii citati, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A, dar și în cea medievală.
VĂRMAGA (COMUNA CERTEJU DE SUS)
Descoperiri monetare.
a) De aici provin monede de secolele II-I îen.
b) Pe teritoriul localității s-a descoperit un tezaur monetar de secolul XIX en.
VÂLCELELE BUNE (COMUNA BRETEA ROMÂNĂ)
Vestigii preistorice.
a) Aici este amintită o descoperire de obiecte preistorice lucrate din aur.
Descoperiri monetare.
a) Către Vâlcelele Rele se descoperă, în anul 1866, un tezaur monetar format din drahme emise în Dyrrhachium (370 bucăți la Muzeul din Deva).
VÂLCELUȚA (COMUNA BRETEA ROMÂNĂ)
Vestigii de epocă romană.
a) Punctul La Grădini. La capătul de sud al cătunului, pe drumul care vine de la Boșorod, s-a descoperit ceramică romană.
VEȚEL (COMUNĂ)
Vestigii preistorice.
a) De aici provin fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni.
b) În hotarul localității sunt semnalate obiecte din aur preistorice.
ZEICANI (COMUNA SARMIZEGETUSA)
a.3.) Tapae. Pe Culmea Cătanelor, la nord și la sud de halta Băutari, până spre Bistra, în Dealul Bogdana, se află fortificații, valuri și santuri datate în epoca dacică, romană, daco-romană, medievală timpurie și medievală.
ZLAȘTI (MUNICIPIUL HUNEDOARA)
Vestigii dacice.
a) Punctul Vila loan (fosta Baie Ohaba). De aici au fost recoltate fragmente ceramice dacice de fază clasică.
BIBLIOGRAFIE:
1.Sabin Adrian LUCA - REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEȚULUI HUNEDOARA
